Категория Блог
Наш календарь
16.06.2025 Блог
«Я лучше пойду против людей, но пребуду с Богом, чем с людьми, но без Бога…»
Аристидеш де Соуза Мендеш
В 1940 году, в Бордо (Франция) началась акция, которую историк этих событий Иегуда Бауер назвал самой крупной в спасении евреев в период Холокоста, проведенной одним человеком: с 16 по 23 июня 1940 года португальский консул АРИСТИДЕШ де СОУЗА МЕНДЕШ одобрил более 30 тыс. виз для людей, бежавших от нацистского наступления. Около 12 тыс. из них были евреями.
14 июня 1940 года вермахт вступил в Париж. МИД Португалии, которой правил диктатор Антониу ди Оливейра Салазар, дал строгое указание: вопрос о выдаче въездных виз решается индивидуально – и только в Лиссабоне.
В письме, датированном 13 июня 1940 года, Соуза Мендеш сообщал знакомому: «Ситуация здесь ужасная. Я слег в постель из-за нервного срыва».
16 июня консул решился. «Отец вышел из спальни большими шагами, распахнул дверь в свою канцелярию и громко провозгласил: «С этой минуты я даю визы всем! Больше никаких национальностей, рас и религий!» – вспоминает его сын Педру Мендеш.
Именно тогда дипломат начал массовую выдачу виз вопреки запрету своего начальства. Беженцы образовали огромную очередь перед португальским консульством в Бордо и ночевали лагерем на улице.
Закончив взятую на себя миссию в Бордо, консул отправился на юг, к границе, где сформировалась колонна беженцев, и оформлял визы прямо на шоссе.
Коллеги принялись докладывать в Лиссабон, что Соуза Мендеш, видимо, сошел с ума. Из МИД посыпались телеграммы с требованием остановиться, но консул продолжал делать свое.
Через некоторое время испанские власти объявили визы, выписанные консулом, недействительными. Но к тому времени тысячи беженцев успели пересечь пограничную реку Бигасоа. Большинство из них впоследствии отправилось в Америку.
Среди людей, покинувших оккупированную Францию с его визами, были Сальвадор Дали, кинорежиссер Кинг Видор, некоторые члены клана Ротшильдов и будущего правительства Бельгии в изгнании.
8 июля Аристидеш де Соуза Мендеш предстал для доклада перед своим начальством. За неподчинение он был уволен с госслужбы и потерял право на пенсию.
Впоследствии, когда обстановка в мире изменилась, правительство Салазара присвоило себе его заслуги и стало хвалиться ролью Португалии в спасении евреев.
55-летний экс-дипломат какое-то время выживал благодаря помощи, оказываемой ему владельцами еврейской столовой в Лиссабоне.
В 1954 году Аристидеш де Соуза Мендеш умер в бедности и безвестности. Его потомки разъехались из Португалии.
В 1966 году израильский Институт Катастрофы и героизма «Яд ва-Шем» присвоил дипломату звание Праведник Народов Мира.
Лишь в 1988 году власти Португалии официально сняли с покойного дисциплинарное взыскание.
В свое время, когда его попросили объяснить свои действия, он ответил: «Если такое множество евреев страдает из-за одного католика, не справедливо ли будет одному католику пострадать ради многих евреев?».
Источник: интернет
Related Posts
Чему я могу научиться у… Джоан Роулинг?
02.06.2025 Блог
ДЖОАН КЭТЛИН РОУЛИНГ – одна из самых известных писательниц современности, подарившая миру серию книг о юном волшебнике Гарри Поттере и его друзьях. Многие читатели говорят, что она подарила им детство и вернула интерес к чтению.
Оказавшись на самом дне, без копейки в кармане и с маленькой дочерью на руках, она сумела преодолеть все жизненные трудности и стать одной из самых и успешных женщин на планете. Сейчас у нее есть возможность не только радовать читателей своим творчеством, но и помогать больным и обездоленным людям, остро нуждающимся в финансовой и моральной поддержке.
Итак, чему я могу научиться у Джоан Роулинг?
- Любая мелочь, деталь, символ-важны. В последствии они могут лечь в основу произведения (Фамилию Поттер носил лучший школьный друг Джоан, а Альфред Данн – директор школы, в которой они оба учились, стал прототипом Альбуса Дамблдора).
- Настойчивость необходима не только при написании книги, но и для того, чтобы пережить шквал критики и отказов (рукопись «Гарри Поттер и философский камень отвергли 12 издательств»)
- Не стоит терять голову при внезапно обрушившемся успехе. Жизнь-очень переменчивая штука
- Придерживайтесь своих принципов и убеждений во что бы то ни стало, особенно если планируете стать публичной персоной.
В нашей библиотеке вы найдёте ВСЕ книги Джоан Роулинг о юном волшебнике Гарри Поттере и его друзьях на русском и румынском языках!
ПРИХОДИТЕ К НАМ И ЧИТАЙТЕ С НАМИ,
ЧИТАЙТЕ КАК МЫ,
ЧИТАЙТЕ БОЛЬШЕ НАС!!!
Екатерина ЛУКЬЯНЕЦ
Related Posts
Personalitatea lunii sivan — Ițic Mangher
30.05.2025 Блог
La 30 mai 2025 în România este SĂRBĂTORITĂ ZIUA LIMBII ȘI TEATRULUI IDIȘ. Alegerea acestei date face trimitere la data nașterii, în 1901, a POETULUI ȘI PROZATORULUI IȚIC MANGHER – patronul spiritual al bibliotecii noastre – unul dintre maeștrii literaturii idiș din prima jumătate a secolului XX pe plan mondial.
IŢIC MANGER, originar din Cernăuţi, a locuit în diverse oraşe, a scris minunate poeme în idiş printre care remarcabil este ciclul „Balada evreului care a ajuns de la cenuşiu la albastru”. Poezia lui Mangher este cantabilă, el a scris şi ciclul de scrisori ale vestitului Velvl Zbarjer către iubita sa, Malka. În traducere, farmecul poeziei sale nu se pierde, deşi idişul nu este o limbă uşor de translat în alt grai. „Ai spus că sunt toamnă şi m-am făcut toamnă”… „ Drum, vânt, prietenii mei”… „Amurg şi nouri – cireadă „… „Eu împărat fără ţară”… ”Pasărea îşi scutură lumina de aur”. Unul dintre cele mai emoţionante poeme poeme este „Stă în cale un copac”, care se încheie astfel: Dragostea-ţi nu-mi dete voie pasăre să fiu”. Este vorba despre mama poetului. Dacă ar fi scris într-o limbă de circulaţie universală, Mangher ar fi ajuns să fie cunoscut pe întreg mapamond.
Related Posts
File de calendar
28.05.2025 Блог
A început luna SIVAN – o lună de 29-30 de zile. Din limba akkadiană „anotimp, vreme». În luna SIVAN se sărbătorește ȘAVUOT – sărbătoarea care eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Anul acesta Șavuot vine în data de 6 sivan (2 iunie).
Luna SIVAN corespunde aproximativ cu semnul GEMENILOR. Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia Sivan se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN
SUB ZODIA GEMENILOR
7 sivan/3 iunie
ILYA BRITAN (1885, Chișinău – împușcat 15 decembrie 1942, Mont-Valérien, Franța) – poet, publicist, jurist. 140 ani de la naștere.
După revoluția din 1917 s-a stabilit la Moscova, a lucrat ca avocat. Exilat din URSS în 1923, a locuit la Berlin, unde a publicat șapte culegeri de poezii. La 24 martie 1938 a primit o somație de a fi expulzat din Germania fără proprietate timp de șapte zile. La 6 octombrie a ajuns la Paris cu pașaport sovietic. La 12 octombrie i s-a refuzat azilul, însă după revizuirea cazului la 18 noiembrie 1938 i s-a permis să rămână în Franța. Odată cu instaurarea regimului de la Vichy în octombrie 1940, a fost impusă o interdicție de angajare a evreilor. La 22 iunie 1941 a fost arestat ca cetățean străin de origine evreiască și deportat în lagărul de concentrare de tranzit de la Drancy. Ulterior Ilya Britan a fost transportat la Fort Mont Valérien din Suresnes împreună cu un grup de 44 de evrei deținuți la Drancy și împușcat la 15 decembrie 1941 printre șaptezeci de ostatici. Este înmormântat în cimitirul din Suresnes.
Din scrisoarea adresată fiului în ajunul execuției sale: „Dragă Sașenka, copilul meu drag! Mâine nu voi mai fi. Să-ți fie doar o consolare că voi muri așa cum am trăit: extrem de simplu. Fără poze, fără cuvinte inutile. La ce voi avea timp să mă gândesc în ultima clipă? Nu stiu. Probabil la tine, la biata ta mamă. Te-am iubit, patria noastră nefericită, muzica lui Rachmaninov. Și de asemenea… literatura rusă, singura literatură din lume… ”
BORIS KAMKOV (născut Kaț; 1885, s. Cobîlea, r. Șoldănești, Basarabia – 29 august 1938, Moscova) – Socialist rus, lider al socialiștilor-revoluționari ruși, unul dintre fondatorii Partidului Revoluționar Socialist de Stânga. Împușcat în 1938, reabilitat postum. 140 ani de la naștere.
16 sivan/12 iunie
ZEEV VILNAI (născut Volf Vilenskii; 1900, Chișinău – 21 ianuarie 1988, Ierusalim ) – geograf, istoric și scriitor. 125 ani de la naștere.
La vârsta de șase ani s-a mutat cu familia în Palestina. A slujit ca inspector militar în Haganah, apoi în Forțele de Apărare ale Israelului. Zeev Vilnai este autorul mai multor ghiduri de călătorie și cărți despre diferite orașe din Israel. „Ghidul Israelului”, scris de Vilnai, a fost reeditat 27 de ori și a fost tradus în mai multe limbi. Este laureat al Premiului Bialik (1981) și al Premiului Statului Israel (1982). Cetățean de onoare al Ierusalimului (1967). Fiul Matan Vilnai (n.1944) – politician israelian, membru al Knesset-ului, general-maior.
SULAMITA CERVINSCHI (1930, Bolgrad, Basarabia, astăzi reg. Odesa – ?, Germania) – pictor-scenograf şi designer la teatrul „Licurici”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Maestru în Artă. 95 ani de la naștere.
17 sivan/13 iunie
GHITA STRAHILEVICI (născută Ghitl; 1915, Chișinău – 20 decembrie 2002, Chișinău) – pianistă. 110 ani de la naștere.
A studiat pianul cu unchiul său, profesorul de muzică Naum Vilik. A absolvit liceul „Prințesa Dadiani”. În 1934-1936 a studiat la Conservatorul „Unirea” din Chișinău. În 1936-1940 a studiat pianul la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București. În 1940 s-a întors la Chișinău și a fost solistă a Filarmonicii din Chișinău pînă la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În anii războiului a concertat pe fronturi cu ansamblul „Doina”. După război a condus secția muzicală a Filarmonicii de Stat din Moldova, a activat la Conservatorul din Chișinău în calitate de concertmaestru, a interpretat programe de muzică clasică și lucrări ale compozitorilor moldoveni contemporani. La casa de discuri „Melodia” din Moscova au fost editate patru discuri cu lucrări ale compozitorilor moldoveni clasici și moderni interpretate de Ghita Strahilevici. Este autor al muzicii pentru mai multe spectacole ale teatrului de păpuși „Licurici” din Chișinău. A fost distinsă cu Medalia Meritul Civic (1995) și cu Ordinul Republicii (1996) al Republicii Moldova.
23 sivan/19 iunie
AVRAAM GRANOT (născut Avrum Granovskii; 1890, Florești, Basarabia – 5 iulie 1962, Ierusalim, Israel) – jurist, economist și om politic israelian, care a deținut funcția de președinte al Fondului Național Evreiesc (Keren Kayemet) între 1942-1961 și director al companiei de apă Mekorot între 1943-1961. Granot a mai fost deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel (1949-1951) din partea Partidului Progresist. El a fost unul din autorii politicii de reașezare agricolă evreiască în Palestina și ai politicii agrare contemporane a Statului Israel. 135 ani de la naștere.
Granot a fost membru al Partidului Noua Alia și unul dintre semnatarii Declarației de independență a statului Israel (14 mai 1948). În anul 1949, el a fost ales ca deputat în primul Knesset, ca membru al Partidului Progresist (succesorul Partidului Noua Alia). În această calitate, a fost membru în Comisia de anchetă parlamentară cu privire la refugiații din lagărul Jalami și în Comisia de Finanțe. A condus câteva corporații publice, fiind membru în Consiliul Guvernatorilor Universității Ebraice din Ierusalim și în Institutul de Științe Haim Weizmann. Planul lui Granot de asociere a pământului Fondului Național Evreiesc și a statului Israel a servit ca bază pentru dezvoltarea legislației cu privire la posesiunea de terenuri și controlul asupra acestora, acceptată de către Knesset în 1960.
Numele lui Granot îl poartă un cartier (Neve Granot) și o stradă din Ierusalim, precum și o fundație israeliană în domeniul științelor economice.
25 sivan/21 iunie
KATIA KAPOVICI (n. 1960, Chișinău) – poetă, romancieră, redactor. 65 ani de la naștere.
Tatăl său, Iulii Capovici, a fost arhitect; mama sa Ada Naumovna — bibliotecară. A studiat la școala nr. 53 din Chișinău cu predare în limba engleză, a absolvit liceul ruso-moldovenesc nr. 8. A intrat la Institutul Pedagogic de Stat din Nijni Tagil la Facultatea de Limbi Străine (engleză și franceză), după al doilea an s-a transferat la Institutul Pedagogic din Chișinău, facultatea de Filologie. S-a ocupat de cele mai exotice meserii (inclusiv măsurarea rezervoarelor de depozitare a petrolului). La Chișinău, a făcut parte din cercul de scriitori începători ai uniunii literare „Orbita” de pe lângă ziarul „Molodezi Moldavii” – Eugeni Horvat, Victor Pană, Alexandru Fradis și alții. În 1990 a plecat în Israel. În 1992 s-a mutat la Boston (SUA), a studiat la Facultatea de Studii Slave a Universității Harvard. Editează (împreună cu soțul ei, Philip Nikolaev) revista de poezie de limbă engleză Fulcrum. Scrie poezii în limbile rusă și engleză. Este câștigătoare al „Premiului Rus” la categoria „Proză mică” (2012).
26 sivan/22 iunie
SVETLANA KRYUCIKOVA (n. 1950, Chișinău) – actriță de teatru și film. 75 ani de la naștere.
Înainte de a intra la Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova (1969) a lucrat în diverse locuri. În 1967 a lucrat ca operator la Centrul de Calcul al Biroului Central de Statistică al RSS Moldovenești. În 1969 – preparator superior la Institutul Agricol din Chișinău.
În 1973 a absolvit Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova și a devenit actriță a Teatrului de Artă din Moscova. La începutul carierei a fost angajată în rolurile de femme fatale.
Astăzi actrița este președintele festivalului de film „Vivat cinematografia Russiei!” din Sankt Petersburg. Din 2016, conduce un laborator de actorie la Uniunea Lucrătorilor de Teatru din Federația Rusă.
Related Posts
Художник, что рисует… жизнь
27.05.2025 Блог
ЮРИЙ ПАЛКОВ – личность в Кишинёве известная. Я горжусь тем, что знаю его лично. Бывала на его выставках, говорили по душам, хоть и набегу (в наш сумасшедший век все постоянно куда — то спешат). Я называю его Льюис Кэрролл от живописи. Почему? Потому что писатель Кэрролл часто строил сюжет на игре слов и каламбурах. Художник Палков заключает игру слов и каламбуры в картины. Практически ни одной картины у него нет без подтекста , без скрытого смысла: вот из дула пистолета вылетают птицы, девушка и летучая мышь висят на ветке плечом к плечу, а вокруг человека, мешающего ложкой кофе носятся по орбитам планеты… Юрий рисует всегда и везде: на салфетках, на бумажных кофейных стаканчиках, на троллейбусных билетах. Иногда это портреты кокетливых девушек, гордые (не побоюсь этого слова) профили котов, а порой смотришь – и перед тобой не зарисовка, а чья- то жизнь, запечатлённая несколькими штрихами. Виолончелист, крепко прижав к себе инструмент, играет перед пустым залом. На полу горы разбросанных партитур. Зал пуст, а голова музыканта все выше. «Ничего…» – будто говорит он себе и нам, безмолвным зрителям, – «завтра будет новый день!» И от увиденного сжимается сердце…
Юрий не даёт развернутых комментариев к своим картинам. Он предоставляет зрителю самому составить впечатление, сложить в голове образ, разгадать загадку. А его картины – это всегда загадка, будь это просто чашка кофе («просто», как я уже заметила, у художника ничего не бывает). Улитки и лягушки, коты и чашки, деревья, жуки, цветы, люди и их отношения – вот лишь малая часть сюжетов для его картин. Сюжеты – это сама жизнь во всей её простоте и многообразии одновременно. Иногда я издали вижу Юрия в городе. В непременной шляпе, уже ставшей его негласной визитной карточкой, полы черного плаща развиваются на ветру. Он будто не из нашего века. Забежал ненадолго, а потом обратно в свою Вселенную – творить, думать, пить кофе, снова творить…
Совсем недавно в нашей библиотеке прошла его выставка под названием Coffe Face. Художник писал не только красками, но и вином, а также кофе, вокруг которого, собственно, и была завязана сюжетная линия выставки. Кофе и любовь, кофе и время, кофе и музыка, кофе и коты. Зал не вмещал всех желающих: читателей библиотеки, друзей и коллег Юрия, журналистов, наших коллег – библиотекарей… Сколько тёплых слов было сказано, душевных фотографий сделано, ароматного кофе выпито! От души благодарим бессменного директора нашей библиотеки, Анну Яковлевну Бацманову, за возможность собирать в наших стенах лучших, талантливейших, самобытных. Так же огромная благодарность организаторам выставки – нашим коллегам Олесе Шибаевой и Ренате Портной.
А ещё Юрий Палков потрясающе расписывает футболки, туфли, стены! Дай ему волю, весь город бы расписал (хотелось бы)! А так же он является дизайнером новых читательских электронных кардов сети библиотек имени Богдана Петричейку Хашдеу. В сказке «Алиса в Стране Чудес» есть строки : от лука огорчаются, от сдобы добреют … А от живописи Юрия Палкова мир становится светлее, лучше и чуточку «сказочнее». И я искренне в это верю .
Екатерина ЛУКЬЯНЕЦ