Артотека в библиотеке. Яна Прока
12.05.2026
Блог
10 мая, в рамках проекта Artoteca în Bibliotecă, открылась выставка ЯНЫ ПРОКА под поэтичным названием «Прикосновение света». Этот день стал не просто открытием выставки, а настоящей встречей сердец, наполненной теплом, светом и искренними эмоциями. В библиотеке собрались ученики, друзья, коллеги, ценители искусства и те, кто только начинал знакомство с творчеством художника. Особенно трогательным моментом стало присутствие семьи Яны — её поддержка ощущалась в каждом взгляде, в каждом добром слове, и именно это создавало особую атмосферу любви и душевности.
Работы Яны Прока словно рождаются из тишины, мягко приглашают зрителя остановиться, вдохнуть глубже и почувствовать красоту мира. Акварель и пастель в её руках становятся не просто художественными материалами, а живым дыханием света. Каждая картина наполнена тонкими оттенками чувств, едва уловимым состоянием души и особым внутренним сиянием.
С детства Яна Прока бережно хранит способность видеть прекрасное в простом: в прозрачности лепестков цветов, в утреннем свете, в тихом движении облаков, в спокойствии природы. Именно поэтому её картины воспринимаются не только глазами, но и сердцем.
Часто Яна обращается к масляной живописи, расширяя границы своего художественного языка, но неизменным остаётся главное — желание передать не внешний образ, а внутреннее состояние. В её работах живёт ощущение света, гармонии и той невесомой тишины, которую так редко удаётся сохранить в суете современной жизни.
Талант Яны давно вышел за пределы Молдовы. Она является участником многочисленных международных выставок, а её акварели были отмечены престижными наградами в США, включая звание «Выдающаяся акварель». Сегодня её работы находятся в частных коллекциях разных стран мира — от Великобритании и Италии до Канады и Швеции.
Выставка «Прикосновение света» — это пространство внутреннего созерцания. Здесь свет становится языком чувств, цвет — отражением настроения. Эта выставка напоминает каждому из нас о том, как важно иногда остановиться, посмотреть вокруг и позволить себе увидеть красоту, которая всегда находится рядом.
Олеся ШИБАЕВА
Related Posts
Артотека в библиотеке
28.04.2026
Блог
В нашей библиотеке, в рамках проекта Artoteca în bibliotecă, открылась ещё одна интересная выставка. И это не просто выставка — это фотоистория под названием Калейдоскоп проекций фотографа НИКОЛАЯ МИНЮКА.
Фотография в его жизни началась как увлечение, но со временем стала настоящей судьбой. Хотя по образованию Николай — аграрий, именно творчество взяло верх, хобби переросло в дело всей жизни.
Сегодня у него за плечами большой опыт, семья, взрослые дети и внуки. Но при этом он остаётся удивительно молодым, энергичным и открытым всему новому. Увлечен воздушными змеями, кайтсерфингом, танцами, роликами — он всегда в движении, всегда в поиске вдохновения.
Эта выставка особенная — она отличается от его предыдущих работ. Она яркая, эмоциональная, наполненная характером и внутренней энергией. Каждый образ — как отдельная история, не похожая на другую.
Николай Минюк — один из известных фотографов Кишинёва, который уже более 40 лет работает в различных жанрах: от художественного портрета до репортажной съёмки. Он умеет видеть в человеке больше, чем просто внешность — и передаёт это через свои фотографии.
За годы творчества он провёл множество выставок и получил признание не только в Молдове, но и за её пределами.
Но самое главное — это его умение оставаться настоящим: тёплым, открытым, искренним.
Фотография для него — это не просто работа. Это способ сохранить мгновения, эмоции и подарить людям возможность увидеть себя по-настоящему.
Олеся ШИБАЕВА
Related Posts
File de calendar. Iyar
21.04.2026
Блог
La 18 aprilie am intrat în luna IYAR. În Biblie această lună este numită zif. Este o lună de primăvară de 29 de zile. La 4 iyar se marchează Yom haZikaron – ziua memoriei, a neuitării, celor care au cazut in timpul serviciului activ în forțele armate israeliene. În data de 5 iyar – Iom haAțmaut – ziua Independenței Statului Israel. La 18 iyar – Lag ba Omer – una din sărbătorile iudaice cele mai îndrăgite de copii, fiind celebrată în popor, prin focuri de tabără. Iom Ierușalaim – ziua Ierusalimului se sărbătorește la 28 iyar.
Luna IYAR din zodiacul evreiesc este cuprinsă între luna aprilie și luna mai, corespunzând cu perioada TAURULUI din zodiacul european. Este cea de a doua lună dupa renașterea pe care o aduce Nissan și sporește energia de la începutul anului. Persoanele născute în această perioadă a anului sunt puternice, hotărâte și pline de energie. Sunt foarte muncitoare și realiste și se implică numai în proiecte din care știu că au de câștigat. Beneficiază de mult noroc și reușesc să aibă o viață îndestulată.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI
DIN MOLDOVA
NĂSCUȚI ÎN LUNA IYAR
SUB ZODIA TAURULUI
12 iyar/29 aprilie
Vadim OLȘEVSKI (n. 1961, Chișinău). – matematician, profesor la Facultatea de Matematică a Universității din Connecticut (SUA). 65 ani de la naștere.
Lucrări principale în domeniul analizei funcționale, al algoritmilor rapizi și exacți, al teoriei matricilor, al teoriei operatorilor și al analizei numerice.
S-a născut în familia poetului Rudolf Olșevski și a criticului literar Ada Olșevskaya. A absolvit școala medie nr. 37 „N. V. Gogol” din Chișinău în 1978. După absolvirea cu distincție a Facultății de Matematică și Cibernetică a Universității de Stat din Chișinău în 1983, s-a înscris la studii postuniversitare la Institutul de Matematică al Academiei de Științe a RSS Moldovenești.
Și-a susținut teza de doctorat în 1989, sub îndrumarea lui A. S. Markus (matematician moldovean și israelian, profesor la Universitatea Ben-Gurion din Negev (Beer-Sheva). A urmat un stagiu postdoctoral la Școala de Științe Matematice a Universității din Tel Aviv sub îndrumarea lui Israel Gohberg și la Facultatea de Inginerie Electrică a Universității Stanford (1994—1996). Redactor-șef al revistelor „Linear Algebra and Its Applications” și „Integral Equations and Operator Theory”, membru al colegiului editorial al revistelor „Linear And Multilinear Algebra” și „Electronic Transactions on Numerical Analysis”, precum și al seriei de monografii „Operator Theory: Advances and Applications” a editurii Birkhäuser. Președinte al comitetelor de organizare ale conferințelor IWOTA-2005 și ILAS-2013. Locuiește în Boston (SUA).
3 mai/16 iyar
Boris (Iosif-Ber) ROZENTAL (1881, Chișinău – 4 mai 1938, New York, SUA) – actor și antreprenor al teatrului evreiesc în limba idiș, poet și autor de cântece. 145 ani de la naștere.
S-a născut într-o familie de negustori de făină, Srul și Hova Rosenthal. A învățat la heder, iar încă din copilărie a lucrat într-o manufactură.
În 1899 s-a mutat la Łódź. În 1904 s-a întors la Chișinău. Aflandu-se în Călărași, s-a alăturat trupei lui Dovid-Moise Sabsai, care erea în turneu în Basarabia. Apoi a fost acceptat în trupa lui Avrom-Alter Fiszzon.
În 1908, împreună cu soția și fiul său, a emigrat în America, unde se mutaseră deja părinții săi. A început ca actor de comedie, iar mai târziu a devenit actor de roluri secundare. Timp de doi ani a jucat la Londra. În perioada 1913-1917 a jucat la Philadelphia și un sezon la Idisher Kunst-Teater (Teatrul Artistic Evreiesc) din New York, în perioada 1918-1921 — la Teatrul Național, apoi până în 1929 la Teatrul Kessler de pe Second Avenue. În 1920 a jucat în filmul mut „The Face at Your Window” (rolul lui Ivan Koylov). În aceeași perioadă, a jucat în câteva filme mute în limba idiș. A lăsat în urmă mai multe înregistrări fonografice cu cântece din diverse vodeviluri ale teatrului evreiesc din anii 1920, pe versuri proprii, în principal la casa de discuri new-yorkeză „Columbia”, dar și la „Victor” și „Emerson”.
Este înmormântat în cimitirul „Mount Hebron” din Queens, în secțiunea Uniunii Teatrale Evreiești.
25 iyar/12 mai

Baca DELEANU (Rivelis) (1921, Vadul-Rașcov, Șoldănești – 5 octombrie 2005, Chișinău) – scriitoare, traducătoare și eseistă.
S-a născut în familia farmacistului Peisah și Firei (Esther) Rivelis. În copilărie, a trăit cu familia în Soroca. Odată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost deportată împreună cu părinții și sora mai mică, Țilia, în ghetoul Olgopol din regiunea transnistreană, unde părinții ei au fost executați. După 1944, s-a întors la Soroca. În același an s-a căsătorit cu poetul Liviu Deleanu.
A absolvit Liceul de Fete din Soroca și Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat din Moldova (1951). A fost redactor literar la Televiziunea Națională a Republicii Moldova și la Editura „Lumina”. A publicat schițe, recenzii, articole în publicațiile: „Femeia Moldovei”, „Cultura”, „Nistru”, „Tinerimea Moldovei”, „Literatura și arta” etc.
A fost autoare a numeroase cărți pentru copii și tineret, amintiri, critici literare. Traducătoare din italiană, germană, franceză și rusă. În amintirea poetului Liviu Deleanu, editează volumele de proză memorialistică „Carte pentru și despre tine” (1983) și „Drumeția noastră” (1992).
A îngrijit mai multe volume antologice de poezie. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. Cartea „Aventurile lui Cipollino” a fost inclusă în Lista de onoare IBBY (2002). În același an, a fost distinsă cu Diploma de onoare „Hans Christian Andersen” (2002). Baca Deleanu s-a stins din viață la 5 octombrie 2005, la Chișinău și a fost înmormântată lângă soțul ei, Liviu Deleanu, la Cimitirul Central de pe strada Armenească din capitală.
27 iyar/14 mai
Serghei BERNȘTEIN KOGAN (1886, Chișinău – 1951, Moscova) – economist, geograf economic, specialist în geografia economică a transportului acvatic și a industriei. Autor al unei serii de lucrări științifice în domeniul geografiei economice generale, al teoriei amplasării industriei și transporturilor, al regionalizării economice, al geografiei istorice și al sociologiei industriale. 140 de ani de la naștere.
S-a născut într-o familie evreiască. Părinții săi, inginerul tehnolog Wolf Bernștein-Kogan (1851–1899) și Augusta Kogan, aparțineau clasei negustorilor. Tatăl său a fost primul director al uzinei mecanice Serbov din Chișinău. A studiat la gimnaziul din Chișinău, de unde a fost exmatriculat pentru participarea la cercurile revoluționare.
În 1902 s-a înscris la Școala Superioară de Inginerie din Lausanne (Elveția), iar din 1906 a studiat la facultatea de economie a Institutului Politehnic din Sankt Petersburg. A făcut parte din colegiul de redacție al revistei institutului dedicată vieții studențești, intitulată „Politehnic”. După absolvirea Institutului în 1912, a rămas acolo ca profesor.
La mijlocul anilor 1920 s-a mutat la Moscova, a predat la Universitatea de Stat din Moscova și la Institutul Inginerilor de Transporturi, a ținut cursuri la mai multe universități din Leningrad și a susținut cursuri de geografie economică, economie, precum și de geografie a industriei și a transporturilor. În a doua jumătate a anilor 1920, a făcut parte din redacția enciclopediei în mai multe volume „Enciclopedia tehnică”.
La 27 iulie 1930 a fost arestat și condamnat la pedeapsa capitală, care a fost ulterior comutată în 10 ani de închisoare. După reexaminarea dosarului, a fost eliberat condiționat înainte de termen; i s-a permis să locuiască liber pe teritoriul URSS (reabilitat post mortem la 21 decembrie 1989). După eliberare, S. Bernștein-Kogan a publicat câteva lucrări importante de geografie istorică, dedicate în principal căilor navigabile rusești.
ACESTEA,
DAR ȘI ÎNCĂ ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII
S-AU NĂSCUT ÎN LUNA IYAR, SUB ZODIA TAURULUI.
Related Posts
Nume evreiești pe harta Chișinăului
16.04.2026
Блог
Continuăm prezentarea rubricii NUME EVREIEȘTI PE HARTA CHIȘINĂULUI, unde vă familiarizăm cu evrei, ale căror nume le-au purtat, sau le mai poartă încă, unele străzi ale orașului nostru.
Astăzi – strada „LIVIU DELEANU”. Este o stradă relativ nouă, care face parte din dezvoltarea sectorului Buiucani, cartierul fiind format în anii ’80 ai sec. XX.

Liviu Deleanu (1911 – 1967)
Liviu Deleanu (1911 – 1967) – poet. S-a născut la 8 februarie 1911, la Iași cu numele LIPE KLIGMAN. Nu și-a iubit copilăria, zicând că a fost foarte grea, fără bucurii și jocuri copilărești. A trăit în frig și în foame. Îi plăcea foarte mult să citească. Citea tot ce-i nimerea sub mână. În 1928, împreună cu poetul Virgil Gheorghiu (1903–1977), a fondat propria revistă, Prospect, pe care George Călinescu a menționat-o în Istoria literaturii române de la origini până în prezent ca fiind una dintre primele publicații periodice moderniste din România.
La vârsta de 15 ani, se află la București, unde lucrează litograf și corector la o tipografie. Redactează revistele literare „Prospect” și „Vitrina literară”.
A debutat editorial în 1927, cu volumul de versuri „Oglinzi fermecate” (Editura Goldner, Iași). Au urmat alte două cărți de poezie: „Ceasul de veghe” (Editura Șantier, București, 1937) și „Glod alb” (Editura Cultura Poporului, București, 1940).
În 1940 s-a stabilit în Chișinău pentru a scăpa de persecuțiile politice din România. Părinții săi au pierit ulterior în Pogromul de la Iași din 1941, eveniment care l-a marcat profund.
Împreună cu Bogdan Istru, a tradus imnul URSS în „limba moldovenească”. Părinții săi au murit în Pogromul de la Iași. În memoria lor a scris poemul „Coșmar”.
După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii: „Poezii pentru copii” (1947), „Mi-i drag să meșteresc” (1955), „Bucurii pentru copii” (1956), „Licurici” (1961) ș.a. La poezia pentru adulți a revenit în 1952, când a apărut cartea Vremuri noi, poemul „Krasnodon” (ulterior intitulat „Tinerețe fără moarte”) și basmul dramatic „Buzduganul fermecat”.

Srada „Liviu Deleanu”
Liviu Deleanu a condus mai mulți ani Cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă ziarul „Tinerimea Moldovei”. A tradus din autorii ruși I. Krîlov, A. Pușkin, N. Nekrasov, M. Lermontov, A. Tvardovski, K. Simonov, S. Mihalkov.
Liviu Deleanu este autorul textului original al cântecului „Sanie cu zurgălăi” compus de Richard Stein în 1936, special pentru interpreta Maria Tănase. Și autorul versurilor cântecului „Nu înțeleg de ce” de compozitorul Arkady Luxemburg în 1964.
S-a stins din viață pe 12 mai 1967, la Chişinău.
Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani.
Placa comemorativă scriitorului Liviu Deleanu este instalată pe blocul unde a locuit scriitorul, pe str. Grigore Vieru 16.
Related Posts
Артотека в библиотеке
02.04.2026
Блог

1 апреля в нашей библиотеке открылась удивительная выставка талантливой художницы-иллюстратора ЕЛЕНЫ ЛЕШКУ. Вернисаж был приурочен к Международному дню детской книги.
Это особенное событие, ведь многие представленные работы экспонируются впервые и у всех присутствующих оказалась уникальная возможность прикоснуться к миру, который раньше был скрыт от широкой публики.
Елена Лешку — художник с большим опытом и тонким чувством детской души. Уже много лет она иллюстрирует книги для детей, наполняя их теплом, добротой и настоящим волшебством. В её работах оживает сказочный мир детства — искренний, светлый и такой близкий каждому из нас.
За её плечами — оформление около 50 книг, первая из которых увидела свет ещё в 1991 году. Художница работает в разных техниках: от классической графики до уникальной пластилиновой иллюстрации — редкого и по-настоящему удивительного направления в искусстве.
Гости выставки — малыши из детского сада Prospera Kids, дошколята-КЕДЕМики и участники программы «Островок знаний» из библиотеки «Ицика Мангера» — получили настоящее удовольствие от встречи с художницей. С большим интересом слушали рассказы Елены о её творческом пути, о создании иллюстраций и о том, как даже пластилин может превратиться в настоящее произведение искусства.
Елена Лешку — участница и дипломант множества международных и национальных выставок, а также член Союза художников Республики Молдова.
Эта выставка — не просто экспозиция, а настоящее путешествие в детство, наполненное фантазией, теплом и вдохновением 💫
Особая благодарность фотографу Олегу КАНЕЕВУ за то, что он запечатлел не просто мероприятие, а момент вдохновения и теперь у детей есть память о встрече с настоящим мастером.
Олеся ШИБАЕВА, библиотекарь









