De pe bloguri adunate
Alba Iulia
HAȘDEU
Hristo Botev
Infolibrarius
Maramureș
Tudor Arghezi
Библиотечные штучки
БиблиоМАЯК
Библиомания
БИБЛИОПЧЕЛКА
БиблиоМетодист
Биб:)Лаб...
jewish memory
BiblioCity
Журнальный столик
Книжный шкаф
Наши люди
Общины
vizualizări
 |
file de calendar прикрепленные посты
File de calendar. Sivan
20.05.2026 
Блог 
În data de 17 mai a început luna SIVAN. Luna Sivan este cea de a treia lună după calendarul biblic și cea de a noua lună după calendarul talmudic. Sivan este întotdeauna o „lună plină” adică are 30 de zile. Roș Hodeș – sărbătoarea de prima zi – poate cădea în zilele de duminică, marți, miercuri sau vineri. Cel mai important eveniment al lunii este sărbătoarea Șavuot. Ea se sărbătorește pe ziua de 6 Sivan și simbolizează în primul rând darea Torei (cele Zece Porunci) pe muntele Sinai. Tot de 6 Sivan, adică într-o zi de sărbătoarea Șavuot, într-un an când sărbătoarea a căzut de Șabat, a murit regele David. El împlinise 70 de ani.
Tot în sivan, în 1901, s-a născut patronul spiritual al bibliotecii noastre Isidor Helfer Retke Manger – Ițic Mangher.
Zodiacul lunii este GEMENII. Aceștia sunt considerați cei mai potriviți lunii Sivan. Sunt multe interpretări în tradiția iudaică. În primul rând ei reprezintă cele două triburi de frăție unită: Isahar și Zabulon, care după câteva midrașuri, prin cooperare au salvat Tora de la uitare de către poporul evreu. O altă interpretare spune că gemenii îi reprezintă pe Moise și Aaron – au acționat ca doi frați gemeni.
Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia gemenilor se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI
DIN MOLDOVA
NĂSCUȚI ÎN LUNA SIVAN
SUB ZODIA GEMENILOR
9 sivan/25 mai
ISIDOR (Israel) GUKOVSKI (1871, Bălți, Basarabia — 16 august 1921, Moscova) – revoluționar rus, magnat petrolier, comisar al Finanțelor al RSFSR în martie-august 1918. 155 ani de la naștere.
S-a născut în familia negustorului de rangul al doiilea Mendel Nahman-Gherșevici Gukovski (1825–1893) și a soției sale, Ghinendl. Bunicul său, Nahman-Gersh Gukovski (1793–1869), a fost și el negustor în Bălți. Un timp Isidor a fost ajutor de farmacist, iar din 1894 provizor în Chișinău. După ce s-a convertit la ortodoxism, s-a stabilit în Rusia. Și-a început activitatea revoluționară în 1898, participând la cercul social-democrat „Grupul muncitorilor revoluționari”. În 1899, a fost închis într-o fortăreață pentru apartenența la Partidul Social-Democrat, iar la 23 februarie 1900 a fost exilat pentru 5 ani sub supravegherea poliției în gubernia Enisei. S-a întors din exil în 1904 și s-a stabilit la Baku, unde a lucrat ca contabil la administrația municipală și a participat la activitățile organizației social-democrate locale. În 1907 — a fost arestat din nou. În 1908 s-a retras din activitatea revoluționară, dar a continuat să susțină fundația de ajutorare a celor arestați și exilați. În 1914 a înființat firma „I. E. Gukovski” cu un capital constitutiv de 300.000 de ruble, iar în 1917 ocupa funcția de director al Societății pe acțiuni pentru industria petrolieră și transporturi Baku-Astrahan. După Revoluția din februarie 1917, a fost numit trezorier al Comitetului Central al Partidului Socialist-Democrat Rus (bolșevic). După Revoluția din octombrie, a ocupat funcția de adjunct al comisarului pentru finanțe, iar la 2 martie 1918 a preluat conducerea Comisariatului pentru Petrol. Gukovski a murit la 16 august 1921 la Moscova, în urma unei pneumonii. A fost înmormântat în cimitirul Vagankovo.
PAVEL RIVILIS (1936 Kameneţ-Podolsk Ucraina – 11 martie 2014, Chișinău) – compozitor, pedagog. 90 ani de la naștere.
Bunicul său, Isai Rivilis, locuia în Chișinău, lucra contabil la „Compania petrolieră Nobel”, însă pentru activitatea sa revoluționară a fost exilat la Tomsk. Tatăl viitorului compozitor — Boris Rivilis — a lucrat ca inginer-urbanist, iar mama — Tuba Ștern — a fost contabilă.
Odată cu începutul Marelui Război Pentru Apărarea Patriei, familia s-a evacuat în orașul Prokopievsk din regiunea Kemerovo, unde Pavel a mers la școală.
La 6 ianuarie 1946, familia s-a întors la Chișinău, care devenise între timp capitala RSS Moldovenești. Pavel s-a înscris la Școala Medie Specializată de Muzică, pe care a absolvit-o cu specializări în vioară, pian și compoziție. Profesorii lui Rivilis au fost G. I. Gershfeld (teoria muzicii), I. L. Dailis (vioară) și A. D. Goldenfun (pian). În 1959, P. Rivilis absolveşte Conservatorul din Chișinău, clasa de compoziţie. În 1959 ̶ 1960 predă la Şcoala de muzică din Slobozia. În 1960 ̶ 1964 lucrează la Editura „Cartea moldovenească” din Chișinău în calitate de redactor muzical. Din 1960 este profesor la Institutul de Arte „G. Muzicescu».
Printre lucrările lui Pavel Rivilis se enumeră „Scherzo” pentru orchestra simfonică (1957), cartea simfonică, „Apoteoza de război” (1958), dansuri simfonice (1969), patru piese „Unison” (1973), „Oleandra” (1955), suita pentru vioară şi pian (1966); instrumentaţie „Chaconne” de J. S. Bach pentru orchestra, cîntece pe versurile poeţilor moldoveni, muzică pentru teatru şi film.
S-a stins din viață pe data de 11 martie 2014.
21 sivan/6 iunie
AVRAAM KOGAN (1921, Chișinău — 7 septembrie 2009, Israel) – savant în domeniul aerodinamicii, mecanicii și energeticii. 105 ani de la naștere.
A studiat la gimnaziul religios privat „Magen David” din Chișinău, fondat de rabinul Țirelson. În 1940 s-a înscris la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Cernăuți, dar până la izbucnirea Marelui Război Pentru Apărarea Patriei a reușit să urmeze doar primul an de studii.
Întreaga sa familie — părinții Meer (1890—1941) și Reghina (Rivka, 1886–1941), frații David (1914–1941) și Elia, surorile Meniha (1929–1941) și Polia (1925–1941) — au fost deportați în ghetou, apoi în lagărele de concentrare din Transnistria, unde și-au pierdut viața. Avraam Kogan a reușit să evadeze din lagăr și, în 1944, să treacă ilegal din București în Palestina mandatară.
A studiat fizica și matematica la Universitatea Ebraică din Ierusalim. În 1954 a devenit unul dintre fondatorii catedrei de aeronautică din cadrul Facultății de Inginerie a Tehnionului. În ultimii anii de viață a activat la Institutul Weizmann din Rehovot. În 1963 a fost ales membru titular al Academiei de Științe din Israel. În 1965 a fost distins cu Premiul Rothschild. Fiul său, Meir, a devenit și el cercetător în domeniul energiei. S-a stins la vârsta de 88 de ani, la 7 septembrie 2009.
28 sivan/13 iunie
OLGA ANIKST (născută Elka Braverman; 1886, Chișinău — 9 septembrie 1959, Sverdlovsk) — pedagog. 140 ani de la naștere.
Olga Anikst a fost o figură marcantă a pedagogiei sovietice, cunoscută în special pentru rolul său fundamental în învățământul lingvistic.
S-a născut la Chișinău într-o familie numeroasă, fiind a treisprezecea dintre cei optsprezece copii ai lui Gerș-Leib Braverman, muncitor la o fabrică de tutun, și ai soției sale, Ester-Țivia. În 1905 a absolvit cu note maxime Școala profesională evreiască pentru fete din Chișinău, unde se preda în limba idiș. În tinerețe a fost activă în mișcarea revoluționară (anarho-comunistă), motiv pentru care a fost arestată și a trăit o perioadă în exil, în Elveția și Franța.
Olga Anikst este considerată „mama” actualei Universități Lingvistice de Stat din Moscova (faimosul „Inyaz”). În 1930, ea a organizat și a devenit primul rector al Institutului de Limbi Străine din Moscova. A dezvoltat metode accelerate de predare a limbilor străine pentru adulți, punând bazele școlii sovietice de lingvistică aplicată. A deținut funcții importante în Comisariatul Poporului pentru Învățământ (Narkompros), ocupându-se de formarea profesională a muncitorilor și de combaterea analfabetismului. A fost căsătorită cu revoluționarul Abram Anikst. Fiul ei, Alexandr Anikst, a devenit unul dintre cei mai respectați critici literari și experți în opera lui Shakespeare din URSS.
ACESTEA,
DAR ȘI ÎNCĂ ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII
S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN, SUB ZODIA GEMENILOR
Related Posts
File de calendar. Nisan
19.03.2026 Блог
În data de 19 martie începe luna NISAN – o lună de primăvară care durează 30 de zile. Este prima lună a calendarului ebraic biblic, corespunzând lunilor martie-aprilie. Cunoscută drept „luna primăverii” (Aviv), aceasta marchează ieșirea evreilor din Egipt. Nisan este luna în care se celebrează sărbătoarea majoră Pesah. Este considerată „luna răscumpărării” și a începutului primăverii. În iudaism este o lună plină de bucurie și semnificații religioase majore. Tot în luna nisan s-a produs cel mai crâncen Pogrom de la Chișinău din 1903.
Luna nisan este asociată cu zodia BERBECULUI. Cei născuți sub această zodie sunt oameni deschiși, comunicativi și impulsivi. Își exprimă cu ușurință sentimentele și gândurile, se feresc de minciună și disimulare și nu își ascund nemulțumirile, atunci când au ceva de reproșat. Sunt oameni de acțiune, dar, în același timp, sunt destul de dezorganizați și nu reușesc să realizeze tot ce își propun fără să fie ajutați de persoanele de încredere.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI
DIN MOLDOVA
NĂSCUȚI ÎN LUNA NISAN
SUB ZODIA BERBECULUI
9 nisan/27 martie
Efim (Haim) VULÎH (1916, Bălți – 14 martie 1982, Moscova) – arhitect, specialist în domeniul construcțiilor de locuințe. 115 ani de la naștere.
S-a născut într-o familie de evrei. Tatăl său, Pincus Vulîh, fotograf și proprietar al unui atelier foto din Bălți, a fost unul dintre cei 40 de reprezentanți proeminenți ai populației evreiești împușcați de nemți la 12 iulie 1941 lângă podul lui Bechir din Soroca. Mama sa, Basia Vulîh, a murit mai târziu în ghetou. În anii de școală, a fost membru al organizației „Școlarul Roșu” și a fost arestat de Siguranța în 1933. A intrat la Academia de Arhitectură din București în 1940, dar după aderarea Basarabiei la URSS s-a mutat la Harkov și și-a continuat studiile la Institutul de Inginerie Comunală. Din 1944 și până la sfârșitul vieții a trait și muncit la Moscova.
15 nisan/2 aprile
Beno AXIONOV (n. 1946, Minsc, Belorusia) – actor, regizor, scenarist, pedagog de teatru. Artist emerit al RSS Moldovenești (1991). A jucat peste 200 de roluri pe scenă, s-a filmat în 20 de filme, a pus în scenă aproximativ 60 de piese de teatru. Laureat al festivalurilor internaționale, republicane și ale Uniunii Sovietice de teatru. 80 de ani de la naștere.
La vârsta de 5 ani, împreună cu familia s-a stabilit la Chișinău. A studiat la școlile nr. 3, 5, 41 și 4 din Chișinău. În anii ’60 devenit campionul Moldovei la alergare la distanța de 200 și 400 m cu obstacole. În 1969 a absolvit secția de actorie a Institutului de Arte din Chișinău „G. Muzicescu”. A lucrat ca actor și asistent de regie la teatrul din Tiraspol, afost actor și regizor la Teatrul Dramatic de Stat Rus „ A. P. Cehov ” din Chișinău, a fost regizor la Teatrul Republican Luceafărul, la Filarmonica de Stat din Moldova, la Televiziunea Națională, la teatrul „Casa Actorilor”, la Sala cu Orgă, la teatrul Universității de Stat din Chișinău ș.a. A creat o serie de roluri în revista cinematografică satirică „Usturici” (producție „Moldova-film”).
Din 2007 locuiește în Germania, unde continuă activitatea de regizor, susține masterclass-uri și prelegeri despre istoria și arta Moldovei, Rusiei, Belarusului, Ucrainei și României.
Activează ca regizor la diverse teatre, inclusiv la Badischen Staatstheater Karlsruhe, la „Uni-Theater” Karlsruhe, la asociația de artă „KABAX”, la „Kellertheater” Germersheim, la teatrul studențesc Karlsruhe, la Grupul de Teatru Mannheim, la frăția teatrală evanghelică, la „Studioul de Film Germersheim”, la Centrul „De Strandjutter” Blankenberge. Axionov a scris piese de teatru și le-a pus în scenă ca regizor în Moldova și Germania.
Tatăl său Max Fishman (1915—1985) a fost compozitor, pianist, profesor universitar la Institutul de Arte din Chișinău „G. Mușicescu”; mama Lidia Axionova (1923—2019) — dirijor de cor, primul profesor de dirijat coral din Moldova, artistă emerită din Moldova.
21 nisan/ 8 aprilie
Godim LIVȘIN (1926, Chișinău – 14 iulie 1948, Beer Șeva, Israel) – matematician, cibernetic, economist. 100 ani de la naștere.
S-a născut într-o familie de evrei. Tatăl său Leib Livșin (1903-1987), originar din colonia agricolă evreiască Romanovka, se ocupa cu viticultura; mama – Leika Bancik (1901-1974), casnică.
Nepotul eroinei Rezistenței franceze Olga Bancic. În 1941, împreună cu fabrica de vinuri din Basarabia, unde lucra tatăl său, a fost evacuat în Kazahstan. În 1945 a fost înrolat în armata de muncă, unde a absolvit școala serală. După demobilizare, în 1950 s-a înscris la Universitatea din Chișinău, pe care a absolvit-o în 1955, după care s-a mutat la Moscova. A fost unul dintre pionierii dezvoltării tehnologiei informatice în URSS, inclusiv al dezvoltării computerului digital „Ural-1” (1955). De la sfârșitul anilor 1970 s-a stabilit în Israel, în orașul Petah Tikva.
David BLUM (1941, Chișinău – 13 septembrie 2021, Netania, Israel) – muzician, compozitor, autor de texte de cântece și interpret în limbile rusă, ebraică și engleză. 85 ani de la naștere.
În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei, împreună cu mama sa, a fost evacuat în orașul Alma-Ata, unde a locuit până la eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă. Tatăl lui David a luptat pe front și a suferit o contuzie gravă.
De la vârsta de cinci ani, David a început să învețe să cânte la vioară. În 1966 a absolvit Conservatorul de Stat din Chișinău „G. Muzicescu”. A predat la mai multe școli de muzică și la o școală de pedagogie muzicală. Fiind artist al orchestrei de estradă a Filarmonicii din Moldova, s-a pasionat de compoziția muzicală proprie.
În 1974, David Blum a câștigat concursul televizat republican dedicat împlinirii a 600 de ani de la înființarea orașului Chișinău. Piesa sa „Orașul visurilor mele” a obținut premiul II. La scurt timp, piesa a fost difuzată la televiziunea centrală, Moscova. În 1990, David Blum s-a repatriat împreună cu familia în Israel. S-a stabilit în orașul Netania.
ACESTEA,
DAR ȘI ÎNCĂ ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII
S-AU NĂSCUT ÎN LUNA NISAN, SUB ZODIA BERBECULUI.
File de calendar. Adar
19.02.2026 Блог
La 18 februarie a început lua ADAR – o lună de iarnă de 29 de zile care are loc între februarie/martie în calendarul gregorian. Este considerată o perioadă de bucurie deosebită, prosperitate și noroc, deoarece în această lună se sărbătorește Purim. Este o lună a bucuriei, „când vine Adar, se înmulțește veselia”. Este perioada înfloririi naturii. Adar este considerată o lună extrem de norocoasă pentru poporul evreu. Conform tradiției, Adar este perioada în care s-a produs minunea eliberării de planurile lui Haman.
Ultima zodie a vechilor evrei este corespondentă cu PEȘTII. Este o perioadă veselă, luminoasă, energia zilei sporește și se înmulțesc activitățile în afara casei. Persoanele născute în această perioadă sunt deschise, optimiste și fac tot posibilul să își înfrumusețeze viața. Trec cu zâmbetul pe buze peste obstacole și reușesc să se bucure de orice lucru le oferă soarta, oricât de mărunt ar fi.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
DIN MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR
SUB ZODIA PEȘTILOR
3 adar/20 februarie
BORIS TRAHTENBROT (1921, s. Briceva, r. Soroca – 19 septembrie 2016, Rehovot, Israel) – matematician și profesor sovietic și israelian în domeniul logicii matematice, teoriei computației și ciberneticii. Doctor în științe fizice și matematice (1962). A fost unul dintre fondatorii informaticii teoretice din URSS, un teoretic proeminent în domeniul matematicii discrete și al limbajelor formale, precum și al logicii matematice, al calculatoarelor electronice, în special teoria automatelor (vezi și teorema indecidabilității lui Trahtenbrot și teorema slotului Trahtenbrot-Borodin). 105 ani de la naștere.
4 adar/21 februarie
LIVIU DELEANU (Lipe Kligman) (1911, Iași, România — 12 mai 1967, Chișinău) — poet, publicist, traducător. Clasicul literaturii moldovenești postbelice. 115 ani de la naștere.
Tatăl viitorului poet, Șmil Kligman (1886-1941), scria el însuși poezie în idiș și ebraică și a susținut primele încercări literare ale fiului său. Mama – Roza Kligmnan (1888-1941). Ambii părinți au murit în timpul Pogromului de la Iași (27-30 iunie 1941). În memoria lor a scris poemul „Coșmar”. În Iași, Deleanu a studiat la heder și la gimnaziul românesc, iar de la vârsta de 11 ani a început să lucreze ca litograf și corector într-o tipografie și, în scurt timp, s-a implicat în viața literară. La doar 15 ani a redactat revistele „Prospect” și „Vitrina literară”.
În 1940 poetul s-a refugiat în Basarabia sovietică. În timpul Războiului din 1941–1945 poetul a plăsmuit o serie de cântece inspirate. După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii. La poezia pentru adulți a revenit în 1952.
Lui Liviu Deleanu îi aparțin și traducerile din poeții ruși și sovietici. Versurile sale, la rândul lor, au fost traduse în mai multe limbi și reeditate în RSS Moldovenească și peste hotarele ei.
Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani.
6 adar/23 februarie
ELYE LIPINER (1916, Hotin, Basarabia — 26 аprilie 1998, Israel) – istoric, jurnalist, scriitor de limba idiș și jurist.
S-a născut în familia pedagogului (melamed) și poetului-fabulist, Gdalia Lipiner (1876-1933), a studiat la heder, la liceul ebraic din rețeaua „Tarbut” și la liceul românesc din Hotin. În 1935 a emigrat în Brazilia, unde a devenit o figură centrală a culturii idiș, activând ca editor al ziarului „San pauler yidishe Tsaytung” din São Paulo și ca profesor de idiș și ebraică. Este recunoscut în special pentru cercetările sale exhaustive despre Inchiziție și istoria evreilor „marani” (convertiți forțat la creștinism) din Portugalia și Brazilia.
A fost distins cu Premiul Manger, una dintre cele mai prestigioase distincții pentru literatura idiș. Spre sfârșitul vieții, s-a stabilit în Israel, unde a profesat și ca avocat.
8 adar/25 februarie
MEIR DIZENGOFF (1861, s. Echimăuți, r.Orhei, Basarabia – 23 septembrie 1936, Tel Aviv) – figură publică și politică, participant activ la mișcarea sionistă și primul primar de Tel Aviv. 165 ani de la naștere.
S-a născut în familia lui Iankel Dizengoff (1837–1899) și Meitei-Sara (1836–1902). Studiile le-a făcut la Chișinău.
A fost delegat la al 5-lea și al 6-lea Congres Sionist și un susținător activ al creării unui stat evreu.
Începând cu 1905 a locuit în Palestina, unde a devenit unul dintre fondatorii orașului Tel Aviv. A susținut ideea creării unui stat evreu în Țara lui Israel. În 1911-1922 a condus planificarea urbană la Tel Aviv.
Ales primar în 1921, a condus orașul în două mandate (1921-1925 și 1927-1936), fiind o figură carismatică și populară. În perioada sa de conducere așezarea a devenit rapid cel mai mare oraș din Israel. Casa sa din Tel Aviv a fost locul unde s-a semnat Declarația de Independență a Israelului în 1948, astăzi fiind cunoscută drept Independence Hall. Meir Dizengoff a murit la Tel Aviv în 1936, lăsând în urmă un oraș modern care i-a purtat amprenta dezvoltării sale timpurii.
11 adar/28 februarie
BUNȚEA CRUPNIC (1911, Soroca, Basarabia – 7 iunie 2002, Liège, Belgia; aliasuri operaționale Irina Sino, Irène Sidnov, Yvonne, Michel) – membră a Partidului Comunist din Belgia, al mișcării de rezistență și al rețelei de informații Capela Roșie. 115 ani de la naștere.
În 1929 s-a alăturat aripii de tineret a Partidului Comunist din Belgia. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, făcea parte din conducerea Partidului Comunist Belgian. Se ocupa cu activități de contraspionaj. A menținut legătura cu membrii mișcării de rezistență împotriva lui Hitler. În 1943, a condus Armata Partizanilor din Belgia (Partisans Armés), a fost arestată de Gestapo și trimisă la Mechelen, de acolo la lagărul de concentrare Ravensbrück, apoi la Auschwitz. După eliberare, s-a întors în Belgia și a continuat să colaboreze cu Partidul Comunist din această țară. În 1946 a lucrat în redacția ziarului Clarté din Bruxelles. Din 1960 a locuit la Liège, unde a activat ca asistent social, ulterior, în departamentul de securitate socială. S-a stins la vârsta de 91 de ani.
12 adar/29 februarie
MIHAIL GOLER (1936, București, România – 2020, New York, SUA) – regizor de film documentar, scenarist și jurnalist. 90 ani de la naștere.
A absolvit Institutul pedagogic „I. Creangă” din Chișinău şi Institutul de teatru, muzică şi cinematografie din Leningrad ‒ facultatea de regie. A activat în calitate de regizor la studiourile „Telefilm-Chișinău” şi „Moldova-film”. A fost şeful Asociaţiei Republicane a Amatorilor de Film. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără documentarul despre Maria Bieșu, intitulat „Maria Bieșu” (sau „Vocea mea pentru tine”, 1971), și pelicule precum „Вечно юный город” (Orașul veșnic tânăr).
În 1991 s-a stabilit la New York, unde a continuat să activeze ca publicist și ghid, scriind ghiduri de călătorie despre SUA și colaborând cu presa de limbă rusă.
22 adar/11 martie
ITZHAK KOREN (1911, Chișinău – 22 iunie 1994, Tel Aviv, Israel) – politician israelian, deputat în Knesset. 115 ani de la naștere.
După absolvirea Liceului „Alecu Donici” la Chișinău, a urmat cursurile Facultății de Drept din orașul Iași, profesând ulterior ca avocat în România. În paralel cu activitatea profesională, Koren a activat în cadrul mișcării sioniste din România.
În 1940 a emigrat în Palestina. Părinții săi au murit în ghetoul evreiesc din Chișinău în timpul Holocaustului.
A fost deputat în Knesset reprezentând partidele Mapai și Alinierea. A deținut funcția de viceministru al finanțelor între anii 1962 și 1963. A fost secretar al Mișcării Moșavurilor (așezări agricole cooperatiste) (1944–1961) și a contribuit la proiecte de colonizare pentru refugiați.
Începând de la mijlocul anilor ’40, el a scris mai multe cărți de eseuri, analizând critic istoria evreilor basarabeni în special în idiș, dar și în limbile ivrit și spaniolă. Printre cărțile scrise în ivrit menționăm — “Pogromul din Chișinău” (1947), “Evreii din Basarabia” (1949), “Evreii din Chișinău” (1950). De asemenea, a fost și editorul secțiunii referitoare la evreii basarabeni a Enciclopediei Diasporei evreiești în mai multe volume (vol. 11, Ierusalim, 1971).
25 adar/14 martie
LEV BERG (1876, Bender, Basarabia — 24 decembrie 1950, Leningrad, URSS) – geograf, biolog și ihtiolog marcant. 150 ani de la naștere.
În perioada 1885-1894 a studiat la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău, pe care l-a absolvit cu medalia de aur. A absolvit Universitatea din Moscova, a lucrat la Muzeul de Zoologie din Sankt Petersburg și a fost unul dintre fondatorii Institutului Geografic.
A fost președinte al Societății Geografice Sovietice (1940-1950) și membru al Academiei de Științe a URSS, recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în geografia fizică, studiul lacurilor din Asia Centrală și ihtiologie. A dezvoltat teoria zonelor naturale (landșafturi), fiind considerat unul dintre fondatorii geografiei fizice moderne. A publicat lucrări fundamentale precum „Clima și Viața”, „Ihtiologie” (Pești). A fost un expert renumit în speciile de pești de apă dulce, publicând studiul de referință „Pești de Apă Dulce din Uniunea Sovietică și Țările Învecinate”, pentru care a obținut Premiul Stalin. Numele său este asociat cu peste 60 de specii de plante și animale. Lev Berg a fost un pionier în studiul peisajelor geografice și un ihtiolog de renume mondial, activitatea sa acoperind o arie vastă a științelor naturale.
ACESTEA, DAR ȘI ÎNCĂ MULTE ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII,
S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR SUB ZODIA PEȘTILOR
Related Posts
File de calendar
22.11.2025 Блог
La 21 noiembrie a început luna KISLEV, o lună de 29-30 de zile. Numele Kislev vine din limba akkadiană și înseamnă «dens» și se referă la norii de la începutul ploilor de iarnă. Luna Kislev este o perioadă rece, în care sunt propice activitățile în casă, odihna, ruga și meditația. În luna Kislev se sărbătorește Hanuka, cunoscută ca Sărbătoarea luminilor, care comemorează rebeliunea Macabeilor împotriva dominației grecești. Anul acesta – la 14 decembrie.
Kislev este ghidată de zodia SĂGETĂTORULUI. Cei născuți în această perioadă sunt mai degrabă niște visători, niște idealiști care se gândesc mereu cum să îmbunătățească lumea din jur. Se implică în proiecte de caritate și au o voință ieșită din comun care îi ajută să obțină mai mult de la viață decât alți nativi. Sunt foarte ambițioși, deși nu urmăresc bogățiile și nici faima.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA KISLEV
SUB ZODIA SĂGETĂTORULUI
3 kislev/23 noiembrie
EMANUEL GAMORAN (Ghemureman) (1895, Bălți, Basarabia – 14 noiembrie 1962, New York) – pedagog, scriitor. Pionier în domeniul educației evreiești în SUA. Autor al unor manuale diferențiate pentru școlile evreiești din SUA și articole pe tema educației evreiești, publicate în „Religious Education”, „Jewish Education” și „Jewish Teacher”. A publicat separat manuale didactice pentru predarea disciplinelor laice de iudaică și ebraică, precum și metodologii didactice. 130 ani de la naștere.
4 kislev/24 noiembrie
DAVID FEDOV (Feidman) (1915, Chișinău – 8 februarie 1984, Chișinău) – compozitor, pianist și dirijor. 110 ani de la naștere.
Printre compozițiile lui Fedov se numără uverturi pentru orchestră simfonică, două concerte, compoziții pentru orchestră de instrumente populare; compoziții pentru vioară, trombon, trompetă, flaut, clarinet, corn, piccol și fagot, acompaniate de pian; suite corale, cântece pe versuri ale poeților moldoveni, muzică pentru filme.
7 kislev/27 noiembrie
SIMHA BEN-ȚION (Alter Gutman) (1870, Telenești – 2 iunie 1932, Tel Aviv) – scriitor și jurnalist de limbă idiș și ebraică. 155 ani de la naștere.
Ben-Țion a început să scrie la Telenești, concomitent în ambele limbi evreiești, prozele sale din acești ani reflectând viața și moravurile Teleneștilor din cea de a doua jumătate a secolului XIX. În 1905, la Yaffa (Palestina) editează revista pentru copii Moledet (Patria) și prima revistă literară din țară „haOmer». Secretar al redacției lui Ben-Țion este nu altcineva decât viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură Agnon. Este preocupat de traduceri din germană și idiș, în particulr traduce din idiș o serie de cântece populare. După moarte în anul 1949 apar operele alese ale lui Ben-Țion sub îngrijirea și cu ilustrațiile fiului acestuia Nahum Gutman. Un bulevard din capitala Israelului îi poartă numele.
CONSTANTIN CONDREA (Colmen Con) (Dorohoi, România – 2 august 2009, Seattle, SUA) – poet, dramaturg, satiric și traducător. 105 ani de la naștere.
A activat în redacțiile ziarelor moldovenești „Tinerimea Moldovei” și „Scânteia Leninistă”, în revista literară „Nistru” și în revista satirică „Cipăruș”. Ca dramaturg, a debutat în 1957 cu drama istorică „Zile de cumpănă”. Este autorul cărților pentru copii și tineri, autorul scenariului filmului artistic „În încercarea de a fugi” (1965, împreună cu S. Șleahu), al comediei cinematografice „Nunta la palat” (1969), a dramei istorice „Dmitrie Cantemir” (1971) și a filmului de animație „Punguța cu bani” (1970) al studioului cinematografic Moldova-film. Din 1979 – exclus din Uniunea Scriitorilor din Moldova și concediat de la locul de muncă. Din 1988 a locuit în Seattle (SUA), a publicat articole în presa rusă din America (ziarele „Russki Mir”, „Evreyski Mir” și „Forverts”).
15 kislev/5 decembrie
SOLOMON GOLDELMAN (1885, Soroca, Basarabia — 3 ianuarie 1974, Ierusalim, Israel) — politician, figură publică, istoric, politolog, economist. A scris în limbile ucraineană, idiș, germană, engleză și rusă. A lucrat la Universitatea Evreiască din Ierusalim, a publiccat studii economice și politice în presa în limbile idiș, ebraică și engleză. A fost unul dintre fondatorii Ligii de luptă împotriva constrângerii religioase în Israel (a condus liga până în 1960). 140 ani de la naștere.
ABRAM (Musik)PINKENZON (1930, Bălți, Basarabia — noiembrie 1942, Ust-Labinskaya, reg. Krasnodar, URSS) – pionier-erou, împușcat de fasciști, muzician. 95 ani de la naștere.
A învățat să cânte la vioară încă din copilărie, iar când avea cinci ani, ziarul local scria deja despre el ca despre un copil minune. În 1941, tatăl său Vladimir Pinkenzon a fost trimis la un spital militar din satul Ust-Labinskaya. În vara anului 1942, satul a fost ocupat de trupele fasciste. Familia Pinkenson a fost arestată ca fiind evrei. Împreună cu alți condamnați la moarte, au fost duși pe malul râului Kuban, unde au fost adunați locuitorii din întregul sat. Înainte de execuție, Musik a cântat la vioară „Internaționalul” și a fost ucis pe loc. După Marele Război pentru Apărarea Patriei, fapta de vitejie a lui Musik Pinkenzon a devenit cunoscută pe scară largă nu doar în URSS, ci și în Europa și America. La locul execuției violonistului a fost ridicat un obelisc, care la sfârșitul anilor 1970 a fost înlocuit cu un monument din beton. Din 2007 o stradă din orașul Bălți îi poartă numele, iar pe clădirea comunitară „Hesed Yaakov” este amplasată o placă comemorativă.
21 kislev/11 decembrie
YEHUDA LEIB MAIMON (Fishman) (1875, s. Mărculești, r. Florești, gub. Basarabia – 10 iulie 1962, Tel Aviv) – rabin, publicist și om politic, care a deținut funcția de deputat în Knesset-ul statului Israel și ministru al problemelor religioase și victimelor de război (1949-1951). 150 ani de la naștere.
Maimon a fost unul dintre cei patru membri ai comitetului care a elaborat forma finală a Declarației de independență a statului Israel (alături de David Ben-Gurion, Aharon Zisling și Moshe Shertok) și a fost unul dintre cei 37 de semnatari ai acesteia (14 mai 1948), în calitate de membru al Consiliului Provizoriu de Stat. A fost autorul a numeroase lucrări despre bazele teoretice și ideologice ale sionismului religios. A deținut Premiul Israel – premiul de stat al Israelului — pentru activitatea sa prodigioasă.
22 kislev/12 decembrie
MAX FIȘMAN (1915, Varșovia, Polonia – 24 septembrie 1985, Chișinău) – compozitor, pianist și profesor de muzică. 110 ani de la naștere.
A debutat în Polonia ca pianist concertist și compozitor la mijlocul anilor 1930. A concertat frecvent la Casa de orfani a lui Janusz Korczak, iar vara lucra în calitate de educator. A colaborat cu teatrul lui Ida Kaminska, Lola Folman și Wolf Messing. În timpul războiului, aproape întreaga sa familie a murit în ghetoul din Varșovia. Mulți dintre ei au luat parte la revolta din 1943. În 1952, împreună cu soția, se stabilește la Chișinău, unde primesc invitație de a preda la Consrvatorul de Stat. În paralel cu activitatea didactică, M. Fișman s-a dedicat activ compunerii. Lucrările compozitorului au fost interpretate de muzicieni celebri din URSS, Israel, Coreea de Sud, Portugalia, Franța, Norvegia, România, Germania, Belgia și SUA.
Acestea, dar și încă multe alte personalități notorii
s-au născut în luna Kislev, sub zodia Vărsătorului.
Related Posts
File de calendar
28.05.2025 Блог
A început luna SIVAN – o lună de 29-30 de zile. Din limba akkadiană „anotimp, vreme». În luna SIVAN se sărbătorește ȘAVUOT – sărbătoarea care eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Anul acesta Șavuot vine în data de 6 sivan (2 iunie).
Luna SIVAN corespunde aproximativ cu semnul GEMENILOR. Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia Sivan se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN
SUB ZODIA GEMENILOR
7 sivan/3 iunie
ILYA BRITAN (1885, Chișinău – împușcat 15 decembrie 1942, Mont-Valérien, Franța) – poet, publicist, jurist. 140 ani de la naștere.
După revoluția din 1917 s-a stabilit la Moscova, a lucrat ca avocat. Exilat din URSS în 1923, a locuit la Berlin, unde a publicat șapte culegeri de poezii. La 24 martie 1938 a primit o somație de a fi expulzat din Germania fără proprietate timp de șapte zile. La 6 octombrie a ajuns la Paris cu pașaport sovietic. La 12 octombrie i s-a refuzat azilul, însă după revizuirea cazului la 18 noiembrie 1938 i s-a permis să rămână în Franța. Odată cu instaurarea regimului de la Vichy în octombrie 1940, a fost impusă o interdicție de angajare a evreilor. La 22 iunie 1941 a fost arestat ca cetățean străin de origine evreiască și deportat în lagărul de concentrare de tranzit de la Drancy. Ulterior Ilya Britan a fost transportat la Fort Mont Valérien din Suresnes împreună cu un grup de 44 de evrei deținuți la Drancy și împușcat la 15 decembrie 1941 printre șaptezeci de ostatici. Este înmormântat în cimitirul din Suresnes.
Din scrisoarea adresată fiului în ajunul execuției sale: „Dragă Sașenka, copilul meu drag! Mâine nu voi mai fi. Să-ți fie doar o consolare că voi muri așa cum am trăit: extrem de simplu. Fără poze, fără cuvinte inutile. La ce voi avea timp să mă gândesc în ultima clipă? Nu stiu. Probabil la tine, la biata ta mamă. Te-am iubit, patria noastră nefericită, muzica lui Rachmaninov. Și de asemenea… literatura rusă, singura literatură din lume… ”
BORIS KAMKOV (născut Kaț; 1885, s. Cobîlea, r. Șoldănești, Basarabia – 29 august 1938, Moscova) – Socialist rus, lider al socialiștilor-revoluționari ruși, unul dintre fondatorii Partidului Revoluționar Socialist de Stânga. Împușcat în 1938, reabilitat postum. 140 ani de la naștere.
16 sivan/12 iunie
ZEEV VILNAI (născut Volf Vilenskii; 1900, Chișinău – 21 ianuarie 1988, Ierusalim ) – geograf, istoric și scriitor. 125 ani de la naștere.
La vârsta de șase ani s-a mutat cu familia în Palestina. A slujit ca inspector militar în Haganah, apoi în Forțele de Apărare ale Israelului. Zeev Vilnai este autorul mai multor ghiduri de călătorie și cărți despre diferite orașe din Israel. „Ghidul Israelului”, scris de Vilnai, a fost reeditat 27 de ori și a fost tradus în mai multe limbi. Este laureat al Premiului Bialik (1981) și al Premiului Statului Israel (1982). Cetățean de onoare al Ierusalimului (1967). Fiul Matan Vilnai (n.1944) – politician israelian, membru al Knesset-ului, general-maior.
SULAMITA CERVINSCHI (1930, Bolgrad, Basarabia, astăzi reg. Odesa – ?, Germania) – pictor-scenograf şi designer la teatrul „Licurici”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Maestru în Artă. 95 ani de la naștere.
17 sivan/13 iunie
GHITA STRAHILEVICI (născută Ghitl; 1915, Chișinău – 20 decembrie 2002, Chișinău) – pianistă. 110 ani de la naștere.
A studiat pianul cu unchiul său, profesorul de muzică Naum Vilik. A absolvit liceul „Prințesa Dadiani”. În 1934-1936 a studiat la Conservatorul „Unirea” din Chișinău. În 1936-1940 a studiat pianul la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București. În 1940 s-a întors la Chișinău și a fost solistă a Filarmonicii din Chișinău pînă la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În anii războiului a concertat pe fronturi cu ansamblul „Doina”. După război a condus secția muzicală a Filarmonicii de Stat din Moldova, a activat la Conservatorul din Chișinău în calitate de concertmaestru, a interpretat programe de muzică clasică și lucrări ale compozitorilor moldoveni contemporani. La casa de discuri „Melodia” din Moscova au fost editate patru discuri cu lucrări ale compozitorilor moldoveni clasici și moderni interpretate de Ghita Strahilevici. Este autor al muzicii pentru mai multe spectacole ale teatrului de păpuși „Licurici” din Chișinău. A fost distinsă cu Medalia Meritul Civic (1995) și cu Ordinul Republicii (1996) al Republicii Moldova.
23 sivan/19 iunie
AVRAAM GRANOT (născut Avrum Granovskii; 1890, Florești, Basarabia – 5 iulie 1962, Ierusalim, Israel) – jurist, economist și om politic israelian, care a deținut funcția de președinte al Fondului Național Evreiesc (Keren Kayemet) între 1942-1961 și director al companiei de apă Mekorot între 1943-1961. Granot a mai fost deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel (1949-1951) din partea Partidului Progresist. El a fost unul din autorii politicii de reașezare agricolă evreiască în Palestina și ai politicii agrare contemporane a Statului Israel. 135 ani de la naștere.
Granot a fost membru al Partidului Noua Alia și unul dintre semnatarii Declarației de independență a statului Israel (14 mai 1948). În anul 1949, el a fost ales ca deputat în primul Knesset, ca membru al Partidului Progresist (succesorul Partidului Noua Alia). În această calitate, a fost membru în Comisia de anchetă parlamentară cu privire la refugiații din lagărul Jalami și în Comisia de Finanțe. A condus câteva corporații publice, fiind membru în Consiliul Guvernatorilor Universității Ebraice din Ierusalim și în Institutul de Științe Haim Weizmann. Planul lui Granot de asociere a pământului Fondului Național Evreiesc și a statului Israel a servit ca bază pentru dezvoltarea legislației cu privire la posesiunea de terenuri și controlul asupra acestora, acceptată de către Knesset în 1960.
Numele lui Granot îl poartă un cartier (Neve Granot) și o stradă din Ierusalim, precum și o fundație israeliană în domeniul științelor economice.
25 sivan/21 iunie
KATIA KAPOVICI (n. 1960, Chișinău) – poetă, romancieră, redactor. 65 ani de la naștere.
Tatăl său, Iulii Capovici, a fost arhitect; mama sa Ada Naumovna — bibliotecară. A studiat la școala nr. 53 din Chișinău cu predare în limba engleză, a absolvit liceul ruso-moldovenesc nr. 8. A intrat la Institutul Pedagogic de Stat din Nijni Tagil la Facultatea de Limbi Străine (engleză și franceză), după al doilea an s-a transferat la Institutul Pedagogic din Chișinău, facultatea de Filologie. S-a ocupat de cele mai exotice meserii (inclusiv măsurarea rezervoarelor de depozitare a petrolului). La Chișinău, a făcut parte din cercul de scriitori începători ai uniunii literare „Orbita” de pe lângă ziarul „Molodezi Moldavii” – Eugeni Horvat, Victor Pană, Alexandru Fradis și alții. În 1990 a plecat în Israel. În 1992 s-a mutat la Boston (SUA), a studiat la Facultatea de Studii Slave a Universității Harvard. Editează (împreună cu soțul ei, Philip Nikolaev) revista de poezie de limbă engleză Fulcrum. Scrie poezii în limbile rusă și engleză. Este câștigătoare al „Premiului Rus” la categoria „Proză mică” (2012).
26 sivan/22 iunie
SVETLANA KRYUCIKOVA (n. 1950, Chișinău) – actriță de teatru și film. 75 ani de la naștere.
Înainte de a intra la Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova (1969) a lucrat în diverse locuri. În 1967 a lucrat ca operator la Centrul de Calcul al Biroului Central de Statistică al RSS Moldovenești. În 1969 – preparator superior la Institutul Agricol din Chișinău.
În 1973 a absolvit Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova și a devenit actriță a Teatrului de Artă din Moscova. La începutul carierei a fost angajată în rolurile de femme fatale.
Astăzi actrița este președintele festivalului de film „Vivat cinematografia Russiei!” din Sankt Petersburg. Din 2016, conduce un laborator de actorie la Uniunea Lucrătorilor de Teatru din Federația Rusă.