De pe bloguri adunate
Alba Iulia
HAȘDEU
Hristo Botev
Infolibrarius
Maramureș
Tudor Arghezi
Библиотечные штучки
БиблиоМАЯК
Библиомания
БИБЛИОПЧЕЛКА
БиблиоМетодист
Биб:)Лаб...
jewish memory
BiblioCity
Журнальный столик
Книжный шкаф
Наши люди
Общины
vizualizări
 |
file de calendar прикрепленные посты
File de calendar. Adar
19.02.2026 
Блог 
La 18 februarie a început lua ADAR – o lună de iarnă de 29 de zile care are loc între februarie/martie în calendarul gregorian. Este considerată o perioadă de bucurie deosebită, prosperitate și noroc, deoarece în această lună se sărbătorește Purim. Este o lună a bucuriei, „când vine Adar, se înmulțește veselia”. Este perioada înfloririi naturii. Adar este considerată o lună extrem de norocoasă pentru poporul evreu. Conform tradiției, Adar este perioada în care s-a produs minunea eliberării de planurile lui Haman.
Ultima zodie a vechilor evrei este corespondentă cu PEȘTII. Este o perioadă veselă, luminoasă, energia zilei sporește și se înmulțesc activitățile în afara casei. Persoanele născute în această perioadă sunt deschise, optimiste și fac tot posibilul să își înfrumusețeze viața. Trec cu zâmbetul pe buze peste obstacole și reușesc să se bucure de orice lucru le oferă soarta, oricât de mărunt ar fi.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
DIN MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR
SUB ZODIA PEȘTILOR
3 adar/20 februarie
BORIS TRAHTENBROT (1921, s. Briceva, r. Soroca – 19 septembrie 2016, Rehovot, Israel) – matematician și profesor sovietic și israelian în domeniul logicii matematice, teoriei computației și ciberneticii. Doctor în științe fizice și matematice (1962). A fost unul dintre fondatorii informaticii teoretice din URSS, un teoretic proeminent în domeniul matematicii discrete și al limbajelor formale, precum și al logicii matematice, al calculatoarelor electronice, în special teoria automatelor (vezi și teorema indecidabilității lui Trahtenbrot și teorema slotului Trahtenbrot-Borodin). 105 ani de la naștere.
4 adar/21 februarie
LIVIU DELEANU (Lipe Kligman) (1911, Iași, România — 12 mai 1967, Chișinău) — poet, publicist, traducător. Clasicul literaturii moldovenești postbelice. 115 ani de la naștere.
Tatăl viitorului poet, Șmil Kligman (1886-1941), scria el însuși poezie în idiș și ebraică și a susținut primele încercări literare ale fiului său. Mama – Roza Kligmnan (1888-1941). Ambii părinți au murit în timpul Pogromului de la Iași (27-30 iunie 1941). În memoria lor a scris poemul „Coșmar”. În Iași, Deleanu a studiat la heder și la gimnaziul românesc, iar de la vârsta de 11 ani a început să lucreze ca litograf și corector într-o tipografie și, în scurt timp, s-a implicat în viața literară. La doar 15 ani a redactat revistele „Prospect” și „Vitrina literară”.
În 1940 poetul s-a refugiat în Basarabia sovietică. În timpul Războiului din 1941–1945 poetul a plăsmuit o serie de cântece inspirate. După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii. La poezia pentru adulți a revenit în 1952.
Lui Liviu Deleanu îi aparțin și traducerile din poeții ruși și sovietici. Versurile sale, la rândul lor, au fost traduse în mai multe limbi și reeditate în RSS Moldovenească și peste hotarele ei.
Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani.
6 adar/23 februarie
ELYE LIPINER (1916, Hotin, Basarabia — 26 аprilie 1998, Israel) – istoric, jurnalist, scriitor de limba idiș și jurist.
S-a născut în familia pedagogului (melamed) și poetului-fabulist, Gdalia Lipiner (1876-1933), a studiat la heder, la liceul ebraic din rețeaua „Tarbut” și la liceul românesc din Hotin. În 1935 a emigrat în Brazilia, unde a devenit o figură centrală a culturii idiș, activând ca editor al ziarului „San pauler yidishe Tsaytung” din São Paulo și ca profesor de idiș și ebraică. Este recunoscut în special pentru cercetările sale exhaustive despre Inchiziție și istoria evreilor „marani” (convertiți forțat la creștinism) din Portugalia și Brazilia.
A fost distins cu Premiul Manger, una dintre cele mai prestigioase distincții pentru literatura idiș. Spre sfârșitul vieții, s-a stabilit în Israel, unde a profesat și ca avocat.
8 adar/25 februarie
MEIR DIZENGOFF (1861, s. Echimăuți, r.Orhei, Basarabia – 23 septembrie 1936, Tel Aviv) – figură publică și politică, participant activ la mișcarea sionistă și primul primar de Tel Aviv. 165 ani de la naștere.
S-a născut în familia lui Iankel Dizengoff (1837–1899) și Meitei-Sara (1836–1902). Studiile le-a făcut la Chișinău.
A fost delegat la al 5-lea și al 6-lea Congres Sionist și un susținător activ al creării unui stat evreu.
Începând cu 1905 a locuit în Palestina, unde a devenit unul dintre fondatorii orașului Tel Aviv. A susținut ideea creării unui stat evreu în Țara lui Israel. În 1911-1922 a condus planificarea urbană la Tel Aviv.
Ales primar în 1921, a condus orașul în două mandate (1921-1925 și 1927-1936), fiind o figură carismatică și populară. În perioada sa de conducere așezarea a devenit rapid cel mai mare oraș din Israel. Casa sa din Tel Aviv a fost locul unde s-a semnat Declarația de Independență a Israelului în 1948, astăzi fiind cunoscută drept Independence Hall. Meir Dizengoff a murit la Tel Aviv în 1936, lăsând în urmă un oraș modern care i-a purtat amprenta dezvoltării sale timpurii.
11 adar/28 februarie
BUNȚEA CRUPNIC (1911, Soroca, Basarabia – 7 iunie 2002, Liège, Belgia; aliasuri operaționale Irina Sino, Irène Sidnov, Yvonne, Michel) – membră a Partidului Comunist din Belgia, al mișcării de rezistență și al rețelei de informații Capela Roșie. 115 ani de la naștere.
În 1929 s-a alăturat aripii de tineret a Partidului Comunist din Belgia. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, făcea parte din conducerea Partidului Comunist Belgian. Se ocupa cu activități de contraspionaj. A menținut legătura cu membrii mișcării de rezistență împotriva lui Hitler. În 1943, a condus Armata Partizanilor din Belgia (Partisans Armés), a fost arestată de Gestapo și trimisă la Mechelen, de acolo la lagărul de concentrare Ravensbrück, apoi la Auschwitz. După eliberare, s-a întors în Belgia și a continuat să colaboreze cu Partidul Comunist din această țară. În 1946 a lucrat în redacția ziarului Clarté din Bruxelles. Din 1960 a locuit la Liège, unde a activat ca asistent social, ulterior, în departamentul de securitate socială. S-a stins la vârsta de 91 de ani.
12 adar/29 februarie
MIHAIL GOLER (1936, București, România – 2020, New York, SUA) – regizor de film documentar, scenarist și jurnalist. 90 ani de la naștere.
A absolvit Institutul pedagogic „I. Creangă” din Chișinău şi Institutul de teatru, muzică şi cinematografie din Leningrad ‒ facultatea de regie. A activat în calitate de regizor la studiourile „Telefilm-Chișinău” şi „Moldova-film”. A fost şeful Asociaţiei Republicane a Amatorilor de Film. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără documentarul despre Maria Bieșu, intitulat „Maria Bieșu” (sau „Vocea mea pentru tine”, 1971), și pelicule precum „Вечно юный город” (Orașul veșnic tânăr).
În 1991 s-a stabilit la New York, unde a continuat să activeze ca publicist și ghid, scriind ghiduri de călătorie despre SUA și colaborând cu presa de limbă rusă.
22 adar/11 martie
ITZHAK KOREN (1911, Chișinău – 22 iunie 1994, Tel Aviv, Israel) – politician israelian, deputat în Knesset. 115 ani de la naștere.
După absolvirea Liceului „Alecu Donici” la Chișinău, a urmat cursurile Facultății de Drept din orașul Iași, profesând ulterior ca avocat în România. În paralel cu activitatea profesională, Koren a activat în cadrul mișcării sioniste din România.
În 1940 a emigrat în Palestina. Părinții săi au murit în ghetoul evreiesc din Chișinău în timpul Holocaustului.
A fost deputat în Knesset reprezentând partidele Mapai și Alinierea. A deținut funcția de viceministru al finanțelor între anii 1962 și 1963. A fost secretar al Mișcării Moșavurilor (așezări agricole cooperatiste) (1944–1961) și a contribuit la proiecte de colonizare pentru refugiați.
Începând de la mijlocul anilor ’40, el a scris mai multe cărți de eseuri, analizând critic istoria evreilor basarabeni în special în idiș, dar și în limbile ivrit și spaniolă. Printre cărțile scrise în ivrit menționăm — “Pogromul din Chișinău” (1947), “Evreii din Basarabia” (1949), “Evreii din Chișinău” (1950). De asemenea, a fost și editorul secțiunii referitoare la evreii basarabeni a Enciclopediei Diasporei evreiești în mai multe volume (vol. 11, Ierusalim, 1971).
25 adar/14 martie
LEV BERG (1876, Bender, Basarabia — 24 decembrie 1950, Leningrad, URSS) – geograf, biolog și ihtiolog marcant. 150 ani de la naștere.
În perioada 1885-1894 a studiat la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău, pe care l-a absolvit cu medalia de aur. A absolvit Universitatea din Moscova, a lucrat la Muzeul de Zoologie din Sankt Petersburg și a fost unul dintre fondatorii Institutului Geografic.
A fost președinte al Societății Geografice Sovietice (1940-1950) și membru al Academiei de Științe a URSS, recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în geografia fizică, studiul lacurilor din Asia Centrală și ihtiologie. A dezvoltat teoria zonelor naturale (landșafturi), fiind considerat unul dintre fondatorii geografiei fizice moderne. A publicat lucrări fundamentale precum „Clima și Viața”, „Ihtiologie” (Pești). A fost un expert renumit în speciile de pești de apă dulce, publicând studiul de referință „Pești de Apă Dulce din Uniunea Sovietică și Țările Învecinate”, pentru care a obținut Premiul Stalin. Numele său este asociat cu peste 60 de specii de plante și animale. Lev Berg a fost un pionier în studiul peisajelor geografice și un ihtiolog de renume mondial, activitatea sa acoperind o arie vastă a științelor naturale.
ACESTEA, DAR ȘI ÎNCĂ MULTE ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII,
S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR SUB ZODIA PEȘTILOR
Related Posts
File de calendar
22.11.2025 Блог
La 21 noiembrie a început luna KISLEV, o lună de 29-30 de zile. Numele Kislev vine din limba akkadiană și înseamnă «dens» și se referă la norii de la începutul ploilor de iarnă. Luna Kislev este o perioadă rece, în care sunt propice activitățile în casă, odihna, ruga și meditația. În luna Kislev se sărbătorește Hanuka, cunoscută ca Sărbătoarea luminilor, care comemorează rebeliunea Macabeilor împotriva dominației grecești. Anul acesta – la 14 decembrie.
Kislev este ghidată de zodia SĂGETĂTORULUI. Cei născuți în această perioadă sunt mai degrabă niște visători, niște idealiști care se gândesc mereu cum să îmbunătățească lumea din jur. Se implică în proiecte de caritate și au o voință ieșită din comun care îi ajută să obțină mai mult de la viață decât alți nativi. Sunt foarte ambițioși, deși nu urmăresc bogățiile și nici faima.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA KISLEV
SUB ZODIA SĂGETĂTORULUI
3 kislev/23 noiembrie
EMANUEL GAMORAN (Ghemureman) (1895, Bălți, Basarabia – 14 noiembrie 1962, New York) – pedagog, scriitor. Pionier în domeniul educației evreiești în SUA. Autor al unor manuale diferențiate pentru școlile evreiești din SUA și articole pe tema educației evreiești, publicate în „Religious Education”, „Jewish Education” și „Jewish Teacher”. A publicat separat manuale didactice pentru predarea disciplinelor laice de iudaică și ebraică, precum și metodologii didactice. 130 ani de la naștere.
4 kislev/24 noiembrie
DAVID FEDOV (Feidman) (1915, Chișinău – 8 februarie 1984, Chișinău) – compozitor, pianist și dirijor. 110 ani de la naștere.
Printre compozițiile lui Fedov se numără uverturi pentru orchestră simfonică, două concerte, compoziții pentru orchestră de instrumente populare; compoziții pentru vioară, trombon, trompetă, flaut, clarinet, corn, piccol și fagot, acompaniate de pian; suite corale, cântece pe versuri ale poeților moldoveni, muzică pentru filme.
7 kislev/27 noiembrie
SIMHA BEN-ȚION (Alter Gutman) (1870, Telenești – 2 iunie 1932, Tel Aviv) – scriitor și jurnalist de limbă idiș și ebraică. 155 ani de la naștere.
Ben-Țion a început să scrie la Telenești, concomitent în ambele limbi evreiești, prozele sale din acești ani reflectând viața și moravurile Teleneștilor din cea de a doua jumătate a secolului XIX. În 1905, la Yaffa (Palestina) editează revista pentru copii Moledet (Patria) și prima revistă literară din țară „haOmer». Secretar al redacției lui Ben-Țion este nu altcineva decât viitorul laureat al Premiului Nobel pentru literatură Agnon. Este preocupat de traduceri din germană și idiș, în particulr traduce din idiș o serie de cântece populare. După moarte în anul 1949 apar operele alese ale lui Ben-Țion sub îngrijirea și cu ilustrațiile fiului acestuia Nahum Gutman. Un bulevard din capitala Israelului îi poartă numele.
CONSTANTIN CONDREA (Colmen Con) (Dorohoi, România – 2 august 2009, Seattle, SUA) – poet, dramaturg, satiric și traducător. 105 ani de la naștere.
A activat în redacțiile ziarelor moldovenești „Tinerimea Moldovei” și „Scânteia Leninistă”, în revista literară „Nistru” și în revista satirică „Cipăruș”. Ca dramaturg, a debutat în 1957 cu drama istorică „Zile de cumpănă”. Este autorul cărților pentru copii și tineri, autorul scenariului filmului artistic „În încercarea de a fugi” (1965, împreună cu S. Șleahu), al comediei cinematografice „Nunta la palat” (1969), a dramei istorice „Dmitrie Cantemir” (1971) și a filmului de animație „Punguța cu bani” (1970) al studioului cinematografic Moldova-film. Din 1979 – exclus din Uniunea Scriitorilor din Moldova și concediat de la locul de muncă. Din 1988 a locuit în Seattle (SUA), a publicat articole în presa rusă din America (ziarele „Russki Mir”, „Evreyski Mir” și „Forverts”).
15 kislev/5 decembrie
SOLOMON GOLDELMAN (1885, Soroca, Basarabia — 3 ianuarie 1974, Ierusalim, Israel) — politician, figură publică, istoric, politolog, economist. A scris în limbile ucraineană, idiș, germană, engleză și rusă. A lucrat la Universitatea Evreiască din Ierusalim, a publiccat studii economice și politice în presa în limbile idiș, ebraică și engleză. A fost unul dintre fondatorii Ligii de luptă împotriva constrângerii religioase în Israel (a condus liga până în 1960). 140 ani de la naștere.
ABRAM (Musik)PINKENZON (1930, Bălți, Basarabia — noiembrie 1942, Ust-Labinskaya, reg. Krasnodar, URSS) – pionier-erou, împușcat de fasciști, muzician. 95 ani de la naștere.
A învățat să cânte la vioară încă din copilărie, iar când avea cinci ani, ziarul local scria deja despre el ca despre un copil minune. În 1941, tatăl său Vladimir Pinkenzon a fost trimis la un spital militar din satul Ust-Labinskaya. În vara anului 1942, satul a fost ocupat de trupele fasciste. Familia Pinkenson a fost arestată ca fiind evrei. Împreună cu alți condamnați la moarte, au fost duși pe malul râului Kuban, unde au fost adunați locuitorii din întregul sat. Înainte de execuție, Musik a cântat la vioară „Internaționalul” și a fost ucis pe loc. După Marele Război pentru Apărarea Patriei, fapta de vitejie a lui Musik Pinkenzon a devenit cunoscută pe scară largă nu doar în URSS, ci și în Europa și America. La locul execuției violonistului a fost ridicat un obelisc, care la sfârșitul anilor 1970 a fost înlocuit cu un monument din beton. Din 2007 o stradă din orașul Bălți îi poartă numele, iar pe clădirea comunitară „Hesed Yaakov” este amplasată o placă comemorativă.
21 kislev/11 decembrie
YEHUDA LEIB MAIMON (Fishman) (1875, s. Mărculești, r. Florești, gub. Basarabia – 10 iulie 1962, Tel Aviv) – rabin, publicist și om politic, care a deținut funcția de deputat în Knesset-ul statului Israel și ministru al problemelor religioase și victimelor de război (1949-1951). 150 ani de la naștere.
Maimon a fost unul dintre cei patru membri ai comitetului care a elaborat forma finală a Declarației de independență a statului Israel (alături de David Ben-Gurion, Aharon Zisling și Moshe Shertok) și a fost unul dintre cei 37 de semnatari ai acesteia (14 mai 1948), în calitate de membru al Consiliului Provizoriu de Stat. A fost autorul a numeroase lucrări despre bazele teoretice și ideologice ale sionismului religios. A deținut Premiul Israel – premiul de stat al Israelului — pentru activitatea sa prodigioasă.
22 kislev/12 decembrie
MAX FIȘMAN (1915, Varșovia, Polonia – 24 septembrie 1985, Chișinău) – compozitor, pianist și profesor de muzică. 110 ani de la naștere.
A debutat în Polonia ca pianist concertist și compozitor la mijlocul anilor 1930. A concertat frecvent la Casa de orfani a lui Janusz Korczak, iar vara lucra în calitate de educator. A colaborat cu teatrul lui Ida Kaminska, Lola Folman și Wolf Messing. În timpul războiului, aproape întreaga sa familie a murit în ghetoul din Varșovia. Mulți dintre ei au luat parte la revolta din 1943. În 1952, împreună cu soția, se stabilește la Chișinău, unde primesc invitație de a preda la Consrvatorul de Stat. În paralel cu activitatea didactică, M. Fișman s-a dedicat activ compunerii. Lucrările compozitorului au fost interpretate de muzicieni celebri din URSS, Israel, Coreea de Sud, Portugalia, Franța, Norvegia, România, Germania, Belgia și SUA.
Acestea, dar și încă multe alte personalități notorii
s-au născut în luna Kislev, sub zodia Vărsătorului.
File de calendar
28.05.2025 Блог
A început luna SIVAN – o lună de 29-30 de zile. Din limba akkadiană „anotimp, vreme». În luna SIVAN se sărbătorește ȘAVUOT – sărbătoarea care eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Anul acesta Șavuot vine în data de 6 sivan (2 iunie).
Luna SIVAN corespunde aproximativ cu semnul GEMENILOR. Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia Sivan se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN
SUB ZODIA GEMENILOR
7 sivan/3 iunie
ILYA BRITAN (1885, Chișinău – împușcat 15 decembrie 1942, Mont-Valérien, Franța) – poet, publicist, jurist. 140 ani de la naștere.
După revoluția din 1917 s-a stabilit la Moscova, a lucrat ca avocat. Exilat din URSS în 1923, a locuit la Berlin, unde a publicat șapte culegeri de poezii. La 24 martie 1938 a primit o somație de a fi expulzat din Germania fără proprietate timp de șapte zile. La 6 octombrie a ajuns la Paris cu pașaport sovietic. La 12 octombrie i s-a refuzat azilul, însă după revizuirea cazului la 18 noiembrie 1938 i s-a permis să rămână în Franța. Odată cu instaurarea regimului de la Vichy în octombrie 1940, a fost impusă o interdicție de angajare a evreilor. La 22 iunie 1941 a fost arestat ca cetățean străin de origine evreiască și deportat în lagărul de concentrare de tranzit de la Drancy. Ulterior Ilya Britan a fost transportat la Fort Mont Valérien din Suresnes împreună cu un grup de 44 de evrei deținuți la Drancy și împușcat la 15 decembrie 1941 printre șaptezeci de ostatici. Este înmormântat în cimitirul din Suresnes.
Din scrisoarea adresată fiului în ajunul execuției sale: „Dragă Sașenka, copilul meu drag! Mâine nu voi mai fi. Să-ți fie doar o consolare că voi muri așa cum am trăit: extrem de simplu. Fără poze, fără cuvinte inutile. La ce voi avea timp să mă gândesc în ultima clipă? Nu stiu. Probabil la tine, la biata ta mamă. Te-am iubit, patria noastră nefericită, muzica lui Rachmaninov. Și de asemenea… literatura rusă, singura literatură din lume… ”
BORIS KAMKOV (născut Kaț; 1885, s. Cobîlea, r. Șoldănești, Basarabia – 29 august 1938, Moscova) – Socialist rus, lider al socialiștilor-revoluționari ruși, unul dintre fondatorii Partidului Revoluționar Socialist de Stânga. Împușcat în 1938, reabilitat postum. 140 ani de la naștere.
16 sivan/12 iunie
ZEEV VILNAI (născut Volf Vilenskii; 1900, Chișinău – 21 ianuarie 1988, Ierusalim ) – geograf, istoric și scriitor. 125 ani de la naștere.
La vârsta de șase ani s-a mutat cu familia în Palestina. A slujit ca inspector militar în Haganah, apoi în Forțele de Apărare ale Israelului. Zeev Vilnai este autorul mai multor ghiduri de călătorie și cărți despre diferite orașe din Israel. „Ghidul Israelului”, scris de Vilnai, a fost reeditat 27 de ori și a fost tradus în mai multe limbi. Este laureat al Premiului Bialik (1981) și al Premiului Statului Israel (1982). Cetățean de onoare al Ierusalimului (1967). Fiul Matan Vilnai (n.1944) – politician israelian, membru al Knesset-ului, general-maior.
SULAMITA CERVINSCHI (1930, Bolgrad, Basarabia, astăzi reg. Odesa – ?, Germania) – pictor-scenograf şi designer la teatrul „Licurici”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Maestru în Artă. 95 ani de la naștere.
17 sivan/13 iunie
GHITA STRAHILEVICI (născută Ghitl; 1915, Chișinău – 20 decembrie 2002, Chișinău) – pianistă. 110 ani de la naștere.
A studiat pianul cu unchiul său, profesorul de muzică Naum Vilik. A absolvit liceul „Prințesa Dadiani”. În 1934-1936 a studiat la Conservatorul „Unirea” din Chișinău. În 1936-1940 a studiat pianul la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București. În 1940 s-a întors la Chișinău și a fost solistă a Filarmonicii din Chișinău pînă la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În anii războiului a concertat pe fronturi cu ansamblul „Doina”. După război a condus secția muzicală a Filarmonicii de Stat din Moldova, a activat la Conservatorul din Chișinău în calitate de concertmaestru, a interpretat programe de muzică clasică și lucrări ale compozitorilor moldoveni contemporani. La casa de discuri „Melodia” din Moscova au fost editate patru discuri cu lucrări ale compozitorilor moldoveni clasici și moderni interpretate de Ghita Strahilevici. Este autor al muzicii pentru mai multe spectacole ale teatrului de păpuși „Licurici” din Chișinău. A fost distinsă cu Medalia Meritul Civic (1995) și cu Ordinul Republicii (1996) al Republicii Moldova.
23 sivan/19 iunie
AVRAAM GRANOT (născut Avrum Granovskii; 1890, Florești, Basarabia – 5 iulie 1962, Ierusalim, Israel) – jurist, economist și om politic israelian, care a deținut funcția de președinte al Fondului Național Evreiesc (Keren Kayemet) între 1942-1961 și director al companiei de apă Mekorot între 1943-1961. Granot a mai fost deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel (1949-1951) din partea Partidului Progresist. El a fost unul din autorii politicii de reașezare agricolă evreiască în Palestina și ai politicii agrare contemporane a Statului Israel. 135 ani de la naștere.
Granot a fost membru al Partidului Noua Alia și unul dintre semnatarii Declarației de independență a statului Israel (14 mai 1948). În anul 1949, el a fost ales ca deputat în primul Knesset, ca membru al Partidului Progresist (succesorul Partidului Noua Alia). În această calitate, a fost membru în Comisia de anchetă parlamentară cu privire la refugiații din lagărul Jalami și în Comisia de Finanțe. A condus câteva corporații publice, fiind membru în Consiliul Guvernatorilor Universității Ebraice din Ierusalim și în Institutul de Științe Haim Weizmann. Planul lui Granot de asociere a pământului Fondului Național Evreiesc și a statului Israel a servit ca bază pentru dezvoltarea legislației cu privire la posesiunea de terenuri și controlul asupra acestora, acceptată de către Knesset în 1960.
Numele lui Granot îl poartă un cartier (Neve Granot) și o stradă din Ierusalim, precum și o fundație israeliană în domeniul științelor economice.
25 sivan/21 iunie
KATIA KAPOVICI (n. 1960, Chișinău) – poetă, romancieră, redactor. 65 ani de la naștere.
Tatăl său, Iulii Capovici, a fost arhitect; mama sa Ada Naumovna — bibliotecară. A studiat la școala nr. 53 din Chișinău cu predare în limba engleză, a absolvit liceul ruso-moldovenesc nr. 8. A intrat la Institutul Pedagogic de Stat din Nijni Tagil la Facultatea de Limbi Străine (engleză și franceză), după al doilea an s-a transferat la Institutul Pedagogic din Chișinău, facultatea de Filologie. S-a ocupat de cele mai exotice meserii (inclusiv măsurarea rezervoarelor de depozitare a petrolului). La Chișinău, a făcut parte din cercul de scriitori începători ai uniunii literare „Orbita” de pe lângă ziarul „Molodezi Moldavii” – Eugeni Horvat, Victor Pană, Alexandru Fradis și alții. În 1990 a plecat în Israel. În 1992 s-a mutat la Boston (SUA), a studiat la Facultatea de Studii Slave a Universității Harvard. Editează (împreună cu soțul ei, Philip Nikolaev) revista de poezie de limbă engleză Fulcrum. Scrie poezii în limbile rusă și engleză. Este câștigătoare al „Premiului Rus” la categoria „Proză mică” (2012).
26 sivan/22 iunie
SVETLANA KRYUCIKOVA (n. 1950, Chișinău) – actriță de teatru și film. 75 ani de la naștere.
Înainte de a intra la Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova (1969) a lucrat în diverse locuri. În 1967 a lucrat ca operator la Centrul de Calcul al Biroului Central de Statistică al RSS Moldovenești. În 1969 – preparator superior la Institutul Agricol din Chișinău.
În 1973 a absolvit Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova și a devenit actriță a Teatrului de Artă din Moscova. La începutul carierei a fost angajată în rolurile de femme fatale.
Astăzi actrița este președintele festivalului de film „Vivat cinematografia Russiei!” din Sankt Petersburg. Din 2016, conduce un laborator de actorie la Uniunea Lucrătorilor de Teatru din Federația Rusă.
File de calendar
02.04.2025 Блог
Pe 30 martie a început luna NISAN, o lună de primăvară, care durează 30 de zile. În iudaism, această lună este numită luna regală (ebraică „chodesh ha-melech”), capul tuturor lunilor („chodesh ha-hodashim”).
14 Nisan este data Exodului evreilor din Egipt.
În ziua de 15 nisan, poporul evreu sărbătorește Pesah, care durează 7 zile. În seara zilei de 14 Nisan (după apusul soarelui), evreii se adună în jurul mesei festive pentru Sederul de Pesah și citesc Hagadah de Pesah.
În luna Nisan, în 1903, orașul Chișinău a devenit „vestit” în lume prin pogromul evreiesc de la 6 aprilie.
În 1945, la 11 aprilie, când trupele americane s-au apropiat de Buchenwald, în lagăr a izbucnit o revoltă, în urma căreia prizonierii au reușit să preia controlul asupra lagărului de la unitățile SS care se retrăgeau. Pentru a comemora acest eveniment, a fost instituită ZIUA INTERNAȚIONALĂ A ELIBERĂRII DIN LAGĂRELE DE CONCENTRARE. Iar cu doar câteva zile înainte, la 8 aprilie, toți prizonierii evrei din Buchenwald au fost duși într-un marș istovitor către un alt lagăr, Flossenbürg.
Zodiacul lunii nisan este BERBEC, care reprezintă mielul jertfit de Pesah. Cei născuți în Nissan sunt oameni deschiși, comunicativi și impulsivi. Își exprimă cu ușurință sentimentele și gândurile, se feresc de minciună și disimulare și nu își ascund nemulțumirile, atunci când au ceva de reproșat. Sunt oameni de acțiune, dar sunt destul de dezorganizați și nu reușesc să realizeze tot ce își propun fără să fie ajutați de persoanele de încredere.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA,
NĂSCUȚI ÎN LUNA NISAN
1 nisan/30 martie
ȘNEER KOGAN (1875, Orhei, Basarabia – 2 martie 1940, Chișinău) – pictor, fondator și profesor al Școlii de Pictură din Chișinău (ulterior Școala Superioară de Arte Plastice), organizator și primul director al Societății Artiștilor Plastici din Basarabia (ulterior Uniunea Artiștilor Plastici din Moldova). 150 ani de la naștere.
A învățat într-o școală tradițională evreiască (heder), după absolvirea căreia s-a mutat cu familia la Chișinău. Aici a făcut gimnaziul, iar apoi împreună cu fratele său Moișe a mers la Odesa să învețe de inginer. Intrând în contact cu mediul artistic, Șneer decide să-și dedice viața picturii și intră la școala de arte plastice. În 1903 pleacă la München unde face cunoștință cu exponenții expresionismului în pictură Vasili Kandinski și Alexej von Jawlensky. A intrat la Academia bavareză de arte frumoase, iar la sfârșitul primului deceniu din secolul trecut își expunea lucrările în expoziții colective. În 1910 pleacă în Palestina, unde a executat mozaicuri (unele din ele s-au păstrat până în ziua de astăzi la Tel-Aviv). Kogan își dobândise un oarecare renume când s-a întors la Chișinău, la părinți. Aici el fondează o școală de pictură, care apoi o transformă în Școala de Arete pe care, din 1919, a condus-o Alexandru Plămădeală. Șneer Kogan a predat pictura la această instituție până la sfârșitul vieții. În timpul șederii sale la Chișinău, Kogan a expus aproape exclusiv în România. Până în 1940, Societatea de Arte Frumoase din Basarabia, pe care a fondat-o, a organizat 11 saloane de artă. Printre elevii săi s-au regăsit viitori pictori moldoveni celebri, precum Moisei Gamburd (1903-1954) și soția sa Evghenia Gamburd (1913-1956), Mendel Beyrehman (1908-2005), Olga Olbi (1900-1990), Élisabeth Ivanovsky (1910-2006) și alții.
3 nisan/1 aprilie
AARON GUDELMAN (1890, Otaci, Soroca – 5 aprilie 1978, New York) – pictor, sculptor și grafician de carte. 135 ani de la naștere.
În 1904 a emigrat la New York, unde a avut loc prima sa expoziție personală în 1933. După cel de-al Doilea Război Mondial, Aaron Gudelman a creat o serie de lucrări dedicate Holocaustului. De asemenea, a fost artist-designer al revistelor evreiești pentru copii și al multor colecții de poezie în idiș. Frații — Ershl (Gershl) Gudelman (1892-1967), dramaturg, poet, redactor de periodice în idiș; Israel-Morthe Gudelman scriitor și profesor pentru copii (idiș)
4 nisan/2 aprilie
DAVID VÎVODȚEV (1830, Bălți – 12 ianuarie 1896, Sankt Petersburg) – proeminent chirurg și anatomist, specialist în îmbălsămare minim invazivă, doctor în medicină (1863). 195 ani de la naștere.
S-a născut într-o familie evreiască înstărită; a crescut în Chișinău. A absolvit gimnaziul din Odesa și facultatea de medicină a Universității din Kiev (1856). Ca student, a fost trimis la Sevastopol, unde s-a evidențiat în îngrijirea ostașilor răniților în timpul luptelor din Războiul din Crimeia, fapt pentru care a fost decorat cu medalii. A fost chirurg militar în timpul războiului franco-prusac din 1870-1871. În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878 a fost medic al comandantului suprem (Marele Duce Nikolai Nikolaevici), medic șef și chirurg al spitalului militar provizoriu nr. 60 staționat la Chișinău. A fost medicul curant al lui N. I. Pirogov în ultimii ani de viață ai acestuia. La 9 decembrie 1881, a îmbălsămat corpul chirurgului N. I. Pirogov timp de 4 ore. În anii 1870, cu fonduri proprii a înființat Spitalul Evreiesc din Bălți (anterior, Spitalul Evreiesc din Chișinău fusese înființat cu fondurile tatălui său, un mare latifundiar basarabean, I. M. Vîvodțev, el fiind și președintele consiliului de administrație timp de mai multe decenii).
18 nisan/16 aprilie
ROZALIA SPIRER (născută Etty-Rosa; 1900, Galați, România – 30 martie 1990, Chișinău) – prima femeie arhitect în Moldova. 125 ani de la naștere.
În 1925 a absolvit Școala Superioară de Arhitectură din București. Din 1932 a lucrat la Bălți, unde a realizat o serie de proiecte: clădirile Liceului de băieți Ion Creangă și Liceului de fete Prințesa Ileana în stil modernist (1938, în prezent rectoratul Universității Alecu Russo din Bălți), precum și Liceul industrial de fete ș.a. Din 1944 a locuit la Chișinău. Aici, printre altele, a realizat proiectul de restaurare a Bibliotecii „Jdanov” (fostul Hotel Elvețian, actualmente Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”, 1946); reconstrucția clădirilor fostei Camere a Trezoreriei de pe strada Moghilevskaia (ulterior strada Berzarin), a Ministerului de Finanțe de pe strada Ștefan Cel Mare, 168 (1946-1948) și a Palatului Sfatul Țării (1950); clădirea Institutului Politehnic S. Lazo din Chișinău ș.a.
20nisan/18 aprilie
IANKEV ȘTERNBERG (1890, Lipcani, Basarabia – 10 aprilie 1973, Moscova) – poet-avangardist, eseist, dramaturg, regizor de teatru și teoretician al teatrului. A scris și regizat în idiș. A fost cunoscut mai ales pentru lucrările sale de teatru din România interbelică. 135 ani de la naștere.
A debutat în 1908 cu un basm în ziarul Unzer Lebn în Odesa. În anii 1910, a publicat poezii în mai multe periodice din Cernăuți, Odesa, Varșovia și New York. După anul 1914 s-a stabilit la București. În anii 1917–1918, împreună cu Iacob Botoșanschi au fondat un teatru revue la București, pentru care au scris și produs nouă piese scurte. În 1930 a creat un teatru de studio de mare succes numit abreviat „BITS” („Bukareshter Yidishe Teater-Studiye”), găzduit în cartierul evreiesc de atunci, Văcărești, care a jucat un rol proeminent în dezvoltarea tendințelor moderne din teatrul european. În acest timp, Șternberg a publicat prima sa colecție de poezie, la București în 1938. În 1940 împreună cu cea mai mare parte a fostei sale trupe s-a stabilit la Chișinău, unde Șternberg a devenit director artistic al Teatrului Evreiesc de Stat din RSS Moldovenească. În timpul războiului, împreună cu teatrul său au fost evacuați în Uzbekistan, unde a lucrat pentru Comitetul Antifascist Evreiesc. După război, s-a întors la Chișinău și și-a reluat activitatea la Teatrul Evreiesc de Stat. A fost arestat în culmea campaniei staliniste împotriva „cosmopoliților fără rădăcini” (evrei) în primăvara anului 1949 și trimis în lagăre de muncă pentru de 7 ani. La întoarcere și după reabilitare, 5 ani mai târziu, Șternberg s-a stabilit la Moscova și a lucrat ca traducător al operelor literare românești în limba rusă. A început să publice eseuri literare și poezie în nou-înființata revistă de limba idiș Sovetish Heymland în 1961 și a devenit membru al consiliului editorial al acesteia. Colecțiile sale de poezii au fost publicate la București și Paris, iar în traducerea ebraică – în Israel cu ocazia împlinirii a 75 de ani a poetului. A murit de atac de cord în 1973, chiar în ziua în care a primit permisiunea de a pleca în Israel.
24 nisan/22 aprilie
ALEXANDRU GROMOV (născut Gofman; 1925, Izmail, Basarabia – 12 iulie 2011, Chișinău) – scriitor, traducător, publicist, critic de film și jurnalist. Este considerat inițiator al genului științifico-fantastic în Moldova postbelică. 100 ani de la naștere.
A absolvit școala primară la Brăila, România. În anii 1934-1944 studiază la Liceul „Sf. Andrei” din București. În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a fost evacuat și a lucrat la Combinatul siderurgic Magnitogorsk, URSS. A debutat cu povestiri științifico-fantastice în limba moldovenească la începutul anilor 1950. Timp de mai mulți ani a lucrat în redacția revistei „Moldova”, s-a ocupat de compilarea colecțiilor de science-fiction, critică de film, traduceri de proză de ficțiune din franceză, italiană, engleză și rusă (spre deosebire de traducerile acceptate atunci prin limba rusă, Gromov își făcea traducerile direct din limba originală. În 1956, împreună cu fizicianul Tadeuș Malinowski (1921-1996), a publicat romanul science-fiction „Misterul Luceafărului” — prima lucrare de acest gen în literatura din RSS Moldovenească. În 1989 a fondat și a condus (până în 1995) redacția noului ziar de cinema „Lanterna magică”, dedicat cinematografiei moldovenești și mondiale; din 2001 a participat la elaborarea unei enciclopedii online a cinematografiei moldovenești. Membru al Uniunii Scriitorilor din URSS. În 1995 a primit titlul de „Maestru al Literaturii”. A primit un premiu special pentru cariera de succes în jurnalism din partea Centrului pentru Jurnalism Independent (IJC) și a Comitetului pentru Libertatea Presei pentru 2005. În anul 1995 este distins cu titlul de Maestru al Literaturii, iar în anul următor i se acordă medalia „Mihai Eminescu”.
25 nisan/23 aprilie
ȘICO ARANOV (născut Aranovici; 1905, Tatarbunar – 28 noiembrie 1969, Chișinău) – dirijor, compozitor, fondator și conducătorul primei orchestre moldovenești de jazz „Bucuria”. Artist al Poporului din RSS Moldovenească (1953). 120 ani de la naștere.
A absolvit școala reală din Chilia (1913-1927). Apoi urmează Academia regală de Artă Dramatică din București (1930-1935). În anii 1930-1940 cântă cu diferite formații instrumentale din București. A fost fondator, dirijor și director artistic al Orchestrei de jazz „Bucuria” din Chișinău (1953-1963, 1967-1969); dirijor al orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc” (1948-1956) și al orchestrei de muzică populară și de estradă a Radioteleviziunii (1964-1965) din Chișinău. Artist al poporului din RSS Moldovenească (1953).
28 nisan/26 aprilie
NATANIEL KLEITMAN (1895, Chișinău, Basarabia – 13 august 1999, Los Angeles, SUA) – neurofiziolog, pionier al studiului științific al somnului. 130 ani de la naștere.
În 1912 s-a stabilit în Palestina, iar în anul următor și-a început studiile medicale la Colegiul protestant sirian (în prezent Universitatea americană) din Beirut, însă un an mai târziu, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, a fost internat de autoritățile otomane ca cetățean al unei puteri ostile. În 1915 s-a mutat în Statele Unite. A obținut o diplomă de licență în fiziologie și psihologie în 1919 (City College of New York), o diplomă de master în 1920 (Columbia University), și-a susținut teza de doctorat în 1923. Din 1925 până în 1960 a lucrat la Universitatea din Chicago, unde a fondat primul laborator din lume pentru studiul somnului și a prezidat Departamentul de Fiziologie. În 1939, a publicat primul manual de neurofiziologie a somnului (Sleep and Wakefulness). S-a pensionat în 1960 și s-a stabilit în California, dar și-a continuat activitatea teoretică (ultima publicație în 1993).
File de calendar
02.03.2025 Блог
Pe 1 martie, a început luna ADAR. În iudaism, Adar este considerată a fi o lună de forță care aduce noroc. Această lună marchează sărbătoarea Purim, care simbolizează victoria evreilor asupra suferinței. Luna ADAR se află sub oblăduirea zodiei PEȘTILOR. Este o perioadă veselă, luminoasă, energia zilei sporește și se înmulțesc activitățile în afara casei. Persoanele născute în această perioadă sunt deschise, optimiste și fac tot posibilul să își înfrumusețeze viața, știu să ierte, să iubească și să sprijine. Trec cu zâmbetul pe buze peste obstacole și reușesc să se bucure de orice lucru le oferă soarta, oricât de mărunt ar fi.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA,
NĂSCUȚI ÎN LUNA ADAR
2 adar/2 martie
ELIEZER ȘTEINBARG (1880, Lipcani, gubernia Basarabia, Imperiul Rus – 27 martie 1932, Cernăuți, România) – profesor de limba idiș și poet și fabulist evreu din Basarabia. 145 ani de naștere.
În Lipcani a lucrat ca profesor de idiș și ebraică în școlile locale. A publicat piese de teatru, poezii, manuale metodologice de pedagogie. A ținut prelegeri despre literatura evreiască modernă în toată Basarabia. A publicat și în ebraică. A depus multe eforturi pentru dezvoltarea literaturii pentru copii în idiș. Primele fabule Șteinbarg le-a publicat în 1910 în colecția „Eiropeishe Literatur” (Literatură europeană). În 1919 a fost invitat la Cernăuți, unde a devenit șeful rețelei de școli evreiești Dar Yidishar Shulfarein (Asociația Școlilor Evreiești). De-a lungul anilor 1920, a publicat o serie de manuale metodologice de pedagogie evreiască „Kultur” (Cultură), în care, printre altele, a dezvoltat o metodă de predare simultană a ambelor limbi evreiești.
În mare parte datorită eforturilor lui Șteinbarg și carismei sale extraordinare, Cernăuți a devenit în acei ani unul dintre centrele literaturii evreiești. Ani mai târziu, scriitorul Șloime Bikl își amintea: „Cernăuți a reprezentat centrul idișului pentru toată lumea, tocmai pentru că acolo a trăit figura centrală și cea mai influentă a României evreiești dintre cele două războaie mondiale, Eliezer Șteinbarg”.
În 1928 se mută în Brazilia, unde, la Rio de Janeiro, conduce școala evreiască care astăzi îi poartă numele (Escole Eliezer Steinbarg), și participă la înființarea unei școli similare în São Paulo (acum Colegio Eliezer Steinbarg). Doi ani mai târziu, se întoarce la Cernțuți și se dedică din nou activităților literare și didactice. Din cele peste cinci sute de fabule scrise până la acea dată, Steinbarg selectează 99 și le pregătește pentru prima lor publicare. Însă la 27 martie 1932 moare subit. Încă din timpul vieții sale a fost recunoscut ca un clasic al literaturii evreiești moderne. Imediat după moartea sa în 1932, prima ediție a fabulelor sale a fost publicată la Cernăuți. Au urmat reeditări extinse la București (1935, 1956, 1973), Cernăuți, Iași (1948), Buenos Aires (1949), Tel Aviv (1956 și 1969), Montevideo (1970), New York (2003) etc., precum și traduceri în română, ebraică, portugheză, germană, engleză și rusă. În 1972, arhiva lui Eliezer Steinbarg a fost transmisă la Biblioteca Națională și Universitară Evreiască din Ierusalim (Israel). În 1988, la Cernăuți, scriitorul J. Burg a înființat Societatea Culturală Evreiască „E. Șteinbarg”, care este activă și astăzi; o stradă poartă numele scriitorului.
7 adar/7martie
BRIGHITTA KOVARSKAIA (nume la naștere Orenștein; 1930, Chișinău – 7 ianuarie 1998, Chișinău) – Autoare de cărți despre broderie și tricotat, bibliograf, istoric local, fizician și informatician. Candidat la științele fizico-matematice. 95 ani de la naltere.
S-a născut la Chișinău în familia farmacistului Pincus Orenștein și a soției sale Bluma. A crescut în aceeași curte cu S. D. Cervinsky (bunicii lor erau coproprietari de farmacii). Bunicii mamei sale au murit în ghetoul din Chișinău. În timpul războiului, împreună cu familia a fost evacuată la Semipalatinsk. În august 1944, ea și familia ei s-au întors la Chișinău. A absolvit cu medalie de aur școala secundară nr 6 din Chișinău. În 1952, a absolvit Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Chișinău. În perioada 1952-1964, a predat matematică și fizică la școala medie și la Colegiul de Comerț și Tehnologie din Chișinău. În perioada 1964-1968 a predat la Departamentul de fizică al Institutului Agricol din Chișinău. În perioada 1968-1979 a predat la Institutul Politehnic din Chișinău. În 1969, după absolvirea studiilor postuniversitare la Catedra de chimie cuantică a Institutului de Chimie al Academiei de Științe a RSS Moldovenești, și-a susținut teza de doctorat cu tema „Structura electronică și proprietățile complexelor pătratice planare” sub conducerea lui I.B. Bersuker.
În perioada 1979-1985 a fost cercetător la Secția informare științifică a Institutului de Matematică al Academiei de Științe a Moldovei, în perioada 1985-1998 a fost cercetător principal la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei. În anii ’90 a publicat eseuri despre istoria evreimii basarabene, în colecția „Evreii în viața spirituală a Moldovei”, 1997).
10 adar/10 martie
ALEXANDR GOLDENWEIZER (1875, Chișinău – 26 noiembrie 1961, Nikolina Gora, reg. Moscova) – Pianist, compozitor, pedagog, publicist, critic muzical și persoană publică. 150 ani de la naștere.
Primele impresii muzicale le-a primit de la mama sa, Varvara, care avea gusturi artistice rafinate și iubea să cânte. La vârsta de cinci ani, după ce a învățat să descifreze notele, a început să cânte puțin singur la pian. În 1889 a fost admis la Conservatorul din Moscova. Și-a început cariera didactică în 1895. Goldenweiser a fost apropiat ideologic de Lev Tolstoi. Prietenia lor a început în 1896 datorită pasiunii lor pentru șah. Ca și Tolstoi, el nu mânca carne. A asistat la moartea scriitorului în Astapovo și i-a semnat testamentul. Din 1901 a activat ca critic muzical în presă. Potrivit Enciclopediei muzicale (1973), A. Goldenweiser a fost „creatorul uneia dintre cele mai mari școli pianistice sovietice, participant activ la restructurarea învățământului muzical și la dezvoltarea unui sistem modern de formare a muzicienilor în URSS, autorul a numeroase articole și rapoarte pe aceste teme”.
14 adar/14 martie
GRIGORII PEROV (nume la naștere Herț Perper; 1905, Chișinău – 17 februarie 1981, Chișinău) – poet și scriitor satiric, traducător de proză și poezie din moldovenească în rusă și din rusă în moldovenească. 135 ani de la naștere.
S-a năsut în familia lui Samuel (Shmil) Perper și a soției sale Dvoira. Bunicul său, Nuhim Perper, a fost comerciant la o fabrică de prelucrare a lemnului. Înainte de război a lucrat ca inginer chimist, iar după război a lucrat în calitate de consultant în cadrul Uniunii Scriitorilor din Moldova.
A tradus în limba rusă poemul „Lucafărul” de M. Eminescu, romanul „Drumul plopilor” de Alexandru Lipcan (1958), culegerea „Ce-au văzut ochii mei” de Valentin Roșca (1959 și 1964), basmele lui Ion Creangă (1962, 1963), nuvela lui Constantin Negruzzi „Alexandru Lăpușneanu” (1970), basmele lui Aureliu Busuioc (1970), ș.a., cartea „Andrei Lupan” de Rahmil Portnoi (1959); de asemenea, a tradus din limba ebraică Fabulele lui Eliezer Șteinbarg. A tradus și poezii ale poeților moldoveni contemporani (E. Loteanu, C. Condrea). Din rusă în moldovenească a tradus „Duma despre Opanas” de Eduard Bagritski (1948), poemul „Ce este bine și ce este rău” de Vladimir Mayakovsky (1952), o culegere de poezii pentru copii de Serghei Mihalkov (1953). Unele dintre traducerile lui Perov au fost incluse în Antologia poeziei moldovenești. Autor a numeroase culegeri de poezie satirică în limba rusă. A publicat recenzii și critici literare în presa moldovenească. Cântecul lui Șico Aranov pe versurile lui Perov „Într-o seară liniștită de vară” (1956) a fost interpretat de orchestra de jazz „Bucuria”; cunoscut este și cântecul „N-am cănd să mă plictisesc” de Zlata Tkaci, pe versurile lui Grigorii Perov (1953).
15 adar/15 martie
ESFIRA KURȚ (1915, Bender – 17 octombrie 1981, Chișinău) – scenaristă, redactor. 110 ani de la naștere.
Din 1936 a lucrat ca redactor la biroul TASS din București. După ce a absolvit patru cursuri la Universitatea din București în 1940, s-a întors în Basarabia. A lucrat la ziarul republican „Бессарабская правда” din Chișinău. Până în 1941 a lucrat ca redactor și traducător la Editura de Stat a Moldovei. Ulterior, a absolvit Institutul Poligrafic din Moscova. În 1944, a revenit la Chișinău, a lucrat în calitate de redactor la radioul moldovenesc (1949-1958), iar din 1958 până în 1973 – în calitate de redactor-șef al postului național de radio din Moldova și al emisiunii de artă și literatură a televiziunii naționale moldovenești. Este membru al Uniunii Cinematografilor din Moldova.
Este înmormântată în Cimitirul Central (Armenesc) din Chișinău alături de soțul său — arhitectul Robert Kurtz (1911-1980), arhitectul-șef al Chișinăului în perioada 1944-1951.
23 adar/23 martie
IACOV COPANSCHII (1930, Căușeni, Basarabia – 18 iulie 2006, Chișinău, Republica Moldova) – istoric și profesor, doctor în științe istorice. 95 ani de la naștere.
S-a născut în familia lui Moișe Copanschi, funcționar al unui magazin de manufactură, și a soției sale Haika. A studiat la heder, apoi la școala românească. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, împreună cu mama s-a aflat în evacuație. După război, familia s-a întors la Căușeni, apoi s-a mutat la Bender (Tighina), unde Iacov a absolvit școala secundară. În 1954, a absolvit Facultatea de Istorie a Universității de Stat din Chișinău. În anii 1956-1991 a participat la compilarea volumului „Istoria României” în două volume (Moscova: Nauka, 1971). În 1979-1989, a predat la Institutul Pedagogic de Stat din Chișinău. Din 1992, a fost cercetător-șef și ulterior șef al Departamentului de Istorie și Cultură a Evreilor din Moldova la Institutul de Studii Interetnice al Academiei de Științe din Moldova. A publicat o serie de lucrări despre istoria evreilor din Basarabia, în special materialele de arhivă pe care le-a descoperit despre pogromurile de la Chișinău din 1903 și 1905. Pe parcursul activității științifice a publicat peste 275 de lucrări științifice, inclusiv 13 monografii și culegeri despre istoria modernă a Moldovei și a iudaicii. Din 1997 a ocupat postul de președinte al consiliului public al organizației caritabile evreiești Hesed Yehuda din Moldova. A fost distins cu Ordinul Gloria Muncii (2005).
28 adar/28 martie
IULII GUZ (la naștere – Idel; 1885, Odesa – 18 septembrie 1971, Chișinău) – pianist, profesor de muzică.
S-a născut în familia unui burghez din Odessa, Moișe-Hersh Guz și Catherina Guz. Idel a fost cel mai mare copil din familie. A absolvit Școala de Artă Dramatică a Conservatorului din Viena (1905), apoi a studiat la Conservatorul din Cracovia (1905-1907). Între 1907 și 1910 a lucrat ca pianist în Leipzig și Berlin. În 1911 a predat la cursuri private de muzică în Odessa. În perioada 1912-1915 a studiat la Conservatorul din Sankt Petersburg. În 1915-1921 a predat la o școală de muzică din Chișinău. În perioada 1921-1936 a lucrat ca pedagog la conservatorul privat „Unirea” din Chișinău, în perioada 1936-1940 — la conservatorul privat „Munichipal” tot acolo. Din 1922 a fost membru al Societății Muzicale din Chișinău. A concertat la Berlin, Leipzig, Cracovia, Odessa și Chișinău. În timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei s-a aflat în evacuare în Alma-Ata, unde a predat la o școală de muzică. În perioada 1944-1957 a fost șef de catedră la Conservatorul din Chișinău.