zodia peștilor прикрепленные посты

File de calendar. Sivan

20.05.2026 Блог  Нет комментариев

În data de 17 mai a început luna SIVAN. Luna Sivan este cea de a treia lună după calendarul biblic și cea de a noua lună după calendarul talmudic. Sivan este întotdeauna o „lună plină” adică are 30 de zile. Roș Hodeș – sărbătoarea de prima zi – poate cădea în zilele de duminică, marți, miercuri sau vineri. Cel mai important eveniment al lunii este sărbătoarea Șavuot. Ea se sărbătorește pe ziua de 6 Sivan și simbolizează în primul rând darea Torei (cele Zece Porunci) pe muntele Sinai. Tot de 6 Sivan, adică într-o zi de sărbătoarea Șavuot, într-un an când sărbătoarea a căzut de Șabat, a murit regele David. El împlinise 70 de ani.

Tot în sivan, în 1901, s-a născut patronul spiritual al bibliotecii noastre Isidor Helfer Retke Manger – Ițic Mangher.

Zodiacul lunii este GEMENII. Aceștia sunt considerați cei mai potriviți lunii Sivan. Sunt multe interpretări în tradiția iudaică. În primul rând ei reprezintă cele două triburi de frăție unită: Isahar și Zabulon, care după câteva midrașuri, prin cooperare au salvat Tora de la uitare de către poporul evreu. O altă interpretare spune că gemenii îi reprezintă pe Moise și Aaron – au acționat ca doi frați gemeni.

Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia gemenilor se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.

PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI

DIN MOLDOVA

NĂSCUȚI ÎN LUNA SIVAN

SUB ZODIA GEMENILOR

9 sivan/25 mai

ISIDOR (Israel) GUKOVSKI (1871, Bălți, Basarabia — 16 august 1921, Moscova) – revoluționar rus, magnat petrolier, comisar al Finanțelor al RSFSR în martie-august 1918. 155 ani de la naștere. 

S-a născut în familia negustorului de rangul al doiilea Mendel Nahman-Gherșevici Gukovski (1825–1893) și a soției sale, Ghinendl. Bunicul său, Nahman-Gersh Gukovski (1793–1869), a fost și el negustor în Bălți. Un timp Isidor a fost ajutor de farmacist, iar din 1894 provizor în Chișinău. După ce s-a convertit la ortodoxism, s-a stabilit în Rusia. Și-a început activitatea revoluționară în 1898, participând la cercul social-democrat „Grupul muncitorilor revoluționari”. În 1899, a fost închis într-o fortăreață pentru apartenența la Partidul Social-Democrat, iar la 23 februarie 1900 a fost exilat pentru 5 ani sub supravegherea poliției în gubernia Enisei. S-a întors din exil în 1904 și s-a stabilit la Baku, unde a lucrat ca contabil la administrația municipală și a participat la activitățile organizației social-democrate locale. În 1907 — a fost arestat din nou. În 1908 s-a retras din activitatea revoluționară, dar a continuat să susțină fundația de ajutorare a celor arestați și exilați. În 1914 a înființat firma „I. E. Gukovski” cu un capital constitutiv de 300.000 de ruble, iar în 1917 ocupa funcția de director al Societății pe acțiuni pentru industria petrolieră și transporturi Baku-Astrahan. După Revoluția din februarie 1917, a fost numit trezorier al Comitetului Central al Partidului Socialist-Democrat Rus (bolșevic). După Revoluția din octombrie, a ocupat funcția de adjunct al comisarului pentru finanțe, iar la 2 martie 1918 a preluat conducerea Comisariatului pentru Petrol. Gukovski a murit la 16 august 1921 la Moscova, în urma unei pneumonii. A fost înmormântat în cimitirul Vagankovo.

PAVEL RIVILIS (1936 Kameneţ-Podolsk Ucraina – 11 martie 2014, Chișinău) – compozitor, pedagog. 90 ani de la naștere.

Bunicul său, Isai Rivilis, locuia în Chișinău, lucra contabil la „Compania petrolieră Nobel”, însă pentru activitatea sa revoluționară a fost exilat la Tomsk. Tatăl viitorului compozitor — Boris Rivilis — a lucrat ca inginer-urbanist, iar mama — Tuba Ștern — a fost contabilă.

Odată cu începutul Marelui Război Pentru Apărarea Patriei, familia s-a evacuat în orașul Prokopievsk din regiunea Kemerovo, unde Pavel a mers la școală.

La 6 ianuarie 1946, familia s-a întors la Chișinău, care devenise între timp capitala RSS Moldovenești. Pavel s-a înscris la Școala Medie Specializată de Muzică, pe care a absolvit-o cu specializări în vioară, pian și compoziție. Profesorii lui Rivilis au fost G. I. Gershfeld (teoria muzicii), I. L. Dailis (vioară) și A. D. Goldenfun (pian). În 1959, P. Rivilis absolveşte Conservatorul din  Chișinău, clasa de compoziţie. În 1959  ̶  1960 predă la Şcoala de muzică din Slobozia. În 1960  ̶  1964 lucrează la Editura „Cartea moldovenească” din Chișinău în calitate de redactor muzical. Din 1960 este profesor la Institutul de Arte „G. Muzicescu».

Printre lucrările lui Pavel Rivilis se enumeră „Scherzo” pentru orchestra simfonică (1957), cartea simfonică, „Apoteoza de război” (1958), dansuri simfonice (1969), patru piese „Unison” (1973), „Oleandra” (1955),  suita pentru vioară şi pian (1966); instrumentaţie „Chaconne” de J. S. Bach pentru orchestra, cîntece pe versurile poeţilor moldoveni, muzică pentru teatru şi film.

S-a stins din viață pe data de 11 martie 2014.

21 sivan/6 iunie

AVRAAM KOGAN (1921, Chișinău — 7 septembrie 2009, Israel) – savant în domeniul aerodinamicii, mecanicii și energeticii. 105 ani de la naștere.

A studiat la gimnaziul religios privat „Magen David” din Chișinău, fondat de rabinul Țirelson. În 1940 s-a înscris la Facultatea de Fizică și Matematică a Universității din Cernăuți, dar până la izbucnirea Marelui Război Pentru Apărarea Patriei a reușit să urmeze doar primul an de studii.

Întreaga sa familie — părinții Meer (1890—1941) și Reghina (Rivka, 1886–1941), frații David (1914–1941) și Elia, surorile Meniha (1929–1941) și Polia (1925–1941) — au fost deportați în ghetou, apoi în lagărele de concentrare din Transnistria, unde și-au pierdut viața. Avraam Kogan a reușit să evadeze din lagăr și, în 1944, să treacă ilegal din București în Palestina mandatară.

A studiat fizica și matematica la Universitatea Ebraică din Ierusalim. În 1954 a devenit unul dintre fondatorii catedrei de aeronautică din cadrul Facultății de Inginerie a Tehnionului. În ultimii anii de viață a activat la Institutul Weizmann din Rehovot. În 1963 a fost ales membru titular al Academiei de Științe din Israel. În 1965 a fost distins cu Premiul Rothschild. Fiul său, Meir, a devenit și el cercetător în domeniul energiei. S-a stins la vârsta de 88 de ani, la 7 septembrie 2009.

28 sivan/13 iunie

OLGA ANIKST (născută Elka Braverman; 1886, Chișinău — 9 septembrie 1959, Sverdlovsk) — pedagog. 140 ani de la naștere.

Olga Anikst a fost o figură marcantă a pedagogiei sovietice, cunoscută în special pentru rolul său fundamental în învățământul lingvistic.

S-a născut la Chișinău într-o familie numeroasă, fiind a treisprezecea dintre cei optsprezece copii ai lui Gerș-Leib Braverman, muncitor la o fabrică de tutun, și ai soției sale, Ester-Țivia. În 1905 a absolvit cu note maxime Școala profesională evreiască pentru fete din Chișinău, unde se preda în limba idiș. În tinerețe a fost activă în mișcarea revoluționară (anarho-comunistă), motiv pentru care a fost arestată și a trăit o perioadă în exil, în Elveția și Franța.

Olga Anikst este considerată „mama” actualei Universități Lingvistice de Stat din Moscova (faimosul „Inyaz”). În 1930, ea a organizat și a devenit primul rector al Institutului de Limbi Străine din Moscova. A dezvoltat metode accelerate de predare a limbilor străine pentru adulți, punând bazele școlii sovietice de lingvistică aplicată. A deținut funcții importante în Comisariatul Poporului pentru Învățământ (Narkompros), ocupându-se de formarea profesională a muncitorilor și de combaterea analfabetismului. A fost căsătorită cu revoluționarul Abram Anikst. Fiul ei, Alexandr Anikst, a devenit unul dintre cei mai respectați critici literari și experți în opera lui Shakespeare din URSS.

ACESTEA,

DAR ȘI ÎNCĂ ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII

S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN, SUB ZODIA GEMENILOR 

 

0
Теги: , , , , , ,

File de calendar. Adar

19.02.2026 Блог  Нет комментариев

La 18 februarie a început lua ADAR – o lună de iarnă de 29 de zile care are loc între februarie/martie în calendarul gregorian. Este considerată o perioadă de bucurie deosebită, prosperitate și noroc, deoarece în această lună se sărbătorește Purim. Este o lună a bucuriei, „când vine Adar, se înmulțește veselia”. Este perioada înfloririi naturii. Adar este considerată o lună extrem de norocoasă pentru poporul evreu. Conform tradiției, Adar este perioada în care s-a produs minunea eliberării de planurile lui Haman.

Ultima zodie a vechilor evrei este corespondentă cu PEȘTII. Este o perioadă veselă, luminoasă, energia zilei sporește și se înmulțesc activitățile în afara casei. Persoanele născute în această perioadă sunt deschise, optimiste și fac tot posibilul să își înfrumusețeze viața. Trec cu zâmbetul pe buze peste obstacole și reușesc să se bucure de orice lucru le oferă soarta, oricât de mărunt ar fi.

PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,

DIN MOLDOVA

CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR

SUB ZODIA PEȘTILOR

3 adar/20 februarie

BORIS TRAHTENBROT  (1921, s. Briceva, r. Soroca – 19 septembrie 2016, Rehovot, Israel) – matematician și profesor sovietic și israelian în domeniul logicii matematice, teoriei computației și ciberneticii. Doctor în științe fizice și matematice (1962). A fost unul dintre fondatorii informaticii teoretice din URSS, un teoretic proeminent în domeniul matematicii discrete și al limbajelor formale, precum și al logicii matematice, al calculatoarelor electronice, în special teoria automatelor (vezi și teorema indecidabilității lui Trahtenbrot și teorema slotului Trahtenbrot-Borodin). 105 ani de la naștere.

4 adar/21 februarie

LIVIU DELEANU (Lipe Kligman) (1911, Iași, România — 12 mai 1967, Chișinău) — poet, publicist, traducător. Clasicul literaturii moldovenești postbelice. 115 ani de la naștere.

Tatăl viitorului poet, Șmil Kligman (1886-1941), scria el însuși poezie în idiș și ebraică și a susținut primele încercări literare ale fiului său. Mama – Roza Kligmnan (1888-1941).  Ambii părinți au murit în timpul Pogromului de la Iași (27-30 iunie 1941). În memoria lor a scris poemul „Coșmar”. În Iași, Deleanu a studiat la heder și la gimnaziul românesc, iar de la vârsta de 11 ani a început să lucreze ca litograf și corector într-o tipografie și, în scurt timp, s-a implicat în viața literară. La doar 15 ani a redactat revistele „Prospect” și „Vitrina literară”.

În 1940 poetul s-a refugiat în Basarabia sovietică. În timpul Războiului din 1941–1945 poetul a plăsmuit o serie de cântece inspirate. După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii.  La poezia pentru adulți a revenit în 1952.

Lui Liviu Deleanu îi aparțin și traducerile din poeții ruși și sovietici. Versurile sale, la rândul lor, au fost traduse în mai multe limbi și reeditate în RSS Moldovenească și peste hotarele ei.

Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani.

6 adar/23 februarie

ELYE LIPINER (1916, Hotin, Basarabia — 26 аprilie 1998, Israel) – istoric, jurnalist, scriitor de limba idiș și jurist.

S-a născut în familia pedagogului (melamed) și poetului-fabulist, Gdalia Lipiner (1876-1933), a studiat la heder, la liceul ebraic din rețeaua „Tarbut” și la liceul românesc din Hotin. În 1935 a emigrat în Brazilia, unde a devenit o figură centrală a culturii idiș, activând ca editor al ziarului „San pauler yidishe Tsaytung” din São Paulo și ca profesor de idiș și ebraică. Este recunoscut în special pentru cercetările sale exhaustive despre Inchiziție și istoria evreilor „marani” (convertiți forțat la creștinism) din Portugalia și Brazilia.

A fost distins cu Premiul Manger, una dintre cele mai prestigioase distincții pentru literatura idiș. Spre sfârșitul vieții, s-a stabilit în Israel, unde a profesat și ca avocat.

8 adar/25 februarie

MEIR DIZENGOFF (1861, s. Echimăuți, r.Orhei, Basarabia –  23 septembrie 1936, Tel Aviv) – figură publică și politică, participant activ la mișcarea sionistă și primul primar de Tel Aviv. 165 ani de la naștere.

S-a născut în familia lui Iankel Dizengoff (1837–1899) și Meitei-Sara (1836–1902). Studiile le-a făcut la Chișinău.

A fost delegat la al 5-lea și al 6-lea Congres Sionist și un susținător activ al creării unui stat evreu.

Începând cu 1905 a locuit în Palestina, unde a devenit unul dintre fondatorii orașului Tel Aviv. A susținut ideea creării unui stat evreu în Țara lui Israel. În 1911-1922 a condus planificarea urbană la Tel Aviv.

Ales primar în 1921, a condus orașul în două mandate (1921-1925 și 1927-1936), fiind o figură carismatică și populară. În perioada sa de conducere așezarea a devenit rapid cel mai mare oraș din Israel. Casa sa din Tel Aviv a fost locul unde s-a semnat Declarația de Independență a Israelului în 1948, astăzi fiind cunoscută drept Independence Hall. Meir Dizengoff a murit la Tel Aviv în 1936, lăsând în urmă un oraș modern care i-a purtat amprenta dezvoltării sale timpurii.

11 adar/28 februarie

BUNȚEA CRUPNIC (1911, Soroca, Basarabia –  7 iunie 2002, Liège, Belgia; aliasuri operaționale Irina Sino, Irène Sidnov, Yvonne, Michel) – membră a Partidului Comunist din Belgia, al mișcării de rezistență și al rețelei de informații Capela Roșie. 115 ani de la naștere.

În 1929 s-a alăturat aripii de tineret a Partidului Comunist din Belgia. La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, făcea parte din conducerea Partidului Comunist Belgian. Se ocupa cu activități de contraspionaj. A menținut legătura cu membrii mișcării de rezistență împotriva lui Hitler. În 1943, a condus Armata Partizanilor din Belgia (Partisans Armés), a fost arestată de Gestapo și trimisă la Mechelen, de acolo la lagărul de concentrare Ravensbrück, apoi la Auschwitz. După eliberare, s-a întors în Belgia și a continuat să colaboreze cu Partidul Comunist din această țară. În 1946 a lucrat în redacția ziarului Clarté din Bruxelles. Din 1960 a locuit la Liège, unde a activat ca asistent social, ulterior, în departamentul de securitate socială. S-a stins la vârsta de 91 de ani.

12 adar/29 februarie

MIHAIL GOLER  (1936, București, România – 2020, New York, SUA) – regizor de film documentar, scenarist și jurnalist. 90 ani de la naștere.

A absolvit Institutul pedagogic „I. Creangă” din Chișinău şi Institutul de teatru, muzică şi cinematografie din Leningrad  ‒ facultatea de regie. A activat în calitate de regizor la studiourile „Telefilm-Chișinău” şi „Moldova-film”. A fost şeful Asociaţiei Republicane a Amatorilor de Film. Printre cele mai cunoscute filme ale sale se numără documentarul despre Maria Bieșu, intitulat „Maria Bieșu” (sau „Vocea mea pentru tine”, 1971), și pelicule precum „Вечно юный город” (Orașul veșnic tânăr).

În 1991 s-a stabilit la New York, unde a continuat să activeze ca publicist și ghid, scriind ghiduri de călătorie despre SUA și colaborând cu presa de limbă rusă.

22 adar/11 martie

ITZHAK KOREN (1911, Chișinău – 22 iunie 1994, Tel Aviv, Israel) – politician israelian, deputat în Knesset. 115 ani de la naștere.

După absolvirea Liceului „Alecu Donici” la Chișinău, a urmat cursurile Facultății de Drept din orașul Iași, profesând ulterior ca avocat în România. În paralel cu activitatea profesională, Koren a activat în cadrul mișcării sioniste din România.

În 1940  a emigrat în Palestina. Părinții săi au murit în ghetoul evreiesc din Chișinău în timpul Holocaustului.

A fost deputat în Knesset reprezentând partidele Mapai și Alinierea.  A deținut funcția de viceministru al finanțelor între anii 1962 și 1963.  A fost secretar al Mișcării Moșavurilor (așezări agricole cooperatiste) (1944–1961) și a contribuit la proiecte de colonizare pentru refugiați.

Începând de la mijlocul anilor ’40, el a scris mai multe cărți de eseuri, analizând critic istoria evreilor basarabeni în special în idiș, dar și în limbile ivrit și spaniolă. Printre cărțile scrise în ivrit menționăm — “Pogromul din Chișinău” (1947), “Evreii din Basarabia” (1949), “Evreii din Chișinău” (1950). De asemenea, a fost și editorul secțiunii referitoare la evreii basarabeni a Enciclopediei Diasporei evreiești în mai multe volume (vol. 11, Ierusalim, 1971).

25 adar/14 martie

LEV BERG (1876, Bender, Basarabia  — 24 decembrie 1950, Leningrad, URSS) – geograf, biolog și ihtiolog marcant. 150 ani de la naștere.

În perioada 1885-1894 a studiat la Gimnaziul nr. 2 din Chișinău, pe care l-a absolvit cu medalia de aur. A absolvit Universitatea din Moscova, a lucrat la Muzeul de Zoologie din Sankt Petersburg și a fost unul dintre fondatorii Institutului Geografic.

A fost președinte al Societății Geografice Sovietice (1940-1950) și membru al Academiei de Științe a URSS, recunoscut pentru contribuțiile sale fundamentale în geografia fizică, studiul lacurilor din Asia Centrală și ihtiologie. A dezvoltat teoria zonelor naturale (landșafturi), fiind considerat unul dintre fondatorii geografiei fizice moderne. A publicat lucrări fundamentale precum „Clima și Viața”, „Ihtiologie” (Pești). A fost un expert renumit în speciile de pești de apă dulce, publicând studiul de referință „Pești de Apă Dulce din Uniunea Sovietică și Țările Învecinate”, pentru care a obținut Premiul Stalin. Numele său este asociat cu peste 60 de specii de plante și animale. Lev Berg a fost un pionier în studiul peisajelor geografice și un ihtiolog de renume mondial, activitatea sa acoperind o arie vastă a științelor naturale.

ACESTEA, DAR ȘI ÎNCĂ MULTE ALTE PERSONALITĂȚI NOTORII,

S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ADAR SUB ZODIA PEȘTILOR

0
Теги: , , , , , , , , , ,