Chișinău 590 прикрепленные посты

Nume evreiești pe harta Chișinăului

16.04.2026 Блог  Нет комментариев

Continuăm prezentarea rubricii NUME EVREIEȘTI PE HARTA CHIȘINĂULUI, unde vă familiarizăm cu evrei, ale căror nume le-au purtat, sau le mai poartă încă, unele străzi ale orașului nostru.

Astăzi – strada „LIVIU DELEANU”.  Este o stradă relativ nouă, care face parte din dezvoltarea sectorului Buiucani, cartierul fiind format în anii ’80 ai sec. XX.

Liviu Deleanu (1911 –  1967)

Liviu Deleanu (1911 –  1967) – poet. S-a născut la 8 februarie 1911, la Iași cu numele LIPE KLIGMAN. Nu și-a iubit copilăria, zicând că a fost foarte grea, fără bucurii și jocuri copilărești. A trăit în frig și în foame. Îi plăcea foarte mult să citească. Citea tot ce-i nimerea sub mână. În 1928, împreună cu poetul Virgil Gheorghiu (1903–1977), a fondat propria revistă, Prospect, pe care George Călinescu a menționat-o în Istoria literaturii române de la origini până în prezent ca fiind una dintre primele publicații periodice moderniste din România.

La vârsta de 15 ani, se află la București, unde lucrează litograf și corector la o tipografie. Redactează revistele literare „Prospect” și „Vitrina literară”.

A debutat editorial în 1927, cu volumul de versuri „Oglinzi fermecate” (Editura Goldner, Iași). Au urmat alte două cărți de poezie: „Ceasul de veghe” (Editura Șantier, București, 1937) și „Glod alb” (Editura Cultura Poporului, București, 1940).

În 1940 s-a stabilit în Chișinău pentru a scăpa de persecuțiile politice din România. Părinții săi au pierit ulterior în Pogromul de la Iași din 1941, eveniment care l-a marcat profund.
Împreună cu Bogdan Istru, a tradus imnul URSS în „limba moldovenească”. Părinții săi au murit în Pogromul de la Iași. În memoria lor a scris poemul „Coșmar”.

După război, a activat în domeniul literaturii pentru copii: „Poezii pentru copii” (1947), „Mi-i drag să meșteresc” (1955), „Bucurii pentru copii” (1956), „Licurici” (1961) ș.a. La poezia pentru adulți a revenit în 1952, când a apărut cartea Vremuri noi, poemul „Krasnodon” (ulterior intitulat „Tinerețe fără moarte”) și basmul dramatic „Buzduganul fermecat”.

Srada „Liviu Deleanu”

Liviu Deleanu a condus mai mulți ani Cenaclul literar „Luceafărul” de pe lângă ziarul „Tinerimea Moldovei”. A tradus din autorii ruși I. Krîlov, A. Pușkin, N. Nekrasov, M. Lermontov, A. Tvardovski, K. Simonov, S. Mihalkov.

Liviu Deleanu este autorul textului original al cântecului „Sanie cu zurgălăi” compus de Richard Stein în 1936, special pentru interpreta Maria Tănase. Și autorul versurilor cântecului „Nu înțeleg de ce” de compozitorul Arkady Luxemburg în 1964.

S-a stins din viață pe 12 mai 1967, la Chişinău.

Actualmente, numele lui Liviu Deleanu îl poartă o stradă și un liceu din municipiul Chișinău, sectorul Buiucani.

Placa comemorativă scriitorului Liviu Deleanu este instalată pe blocul unde a locuit scriitorul, pe str. Grigore Vieru 16.

0
Теги: , , ,

Nume evreiești pe harta Chișinăului

17.03.2026 Блог  Нет комментариев

Prin această postare lansăm rubrica NUME EVREIEȘTI PE HARTA CHIȘINĂULUI, unde vă vom familiariza cu evrei, ale căror nume le-au purtat, sau le mai poartă încă, unele străzi ale orașului nostru.

Scurtă incursiune în istorie…

Evreii au apărut la Chișinău cel târziu la cumpăna dintre secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Una dintre primele mențiuni despre evreii din Chișinău se regăsește în „Cronica vechilor româno-moldovo-valahi” a lui Dmitrie Cantemir — om politic și savant enciclopedist (și, apropo, tatăl poetului Antioh Cantemir).

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Chișinău era unul dintre cele mai „evreiești” orașe (din punct de vedere procentual, raportat la populația orașului) dintre marile orașe guberniale ale Imperiului Rus: evreii reprezentau jumătate din populația de o sută de mii de locuitori.

Acest raport s-a menținut și în cadrul Regatului României, până la izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.

Deja la mijlocul anilor ’20 ai secolului al XIX-lea, pe harta Chișinăului se poate observa cu ușurință prezența populației evreiești în oraș. Pe planul orașului din acea perioadă sunt marcate strada Sinagogovskaya și stradela Sinagogovskaya. Pe harta prezentată de Pan Halipa în cartea „Chișinăul din vremea lui Pușkin”, pe lângă cele două străzi Sinagogovskaya, este marcată și strada Evreiască.

De-a lungul unui secol întreg, denumirile străzilor se schimbau rar, însă începând cu ani ’20 ai secolului al XX-lea, schimbările de denumiri se produceau cu o regularitate de invidiat. În perioada interbelică denumirile unor străzi s-au schimbat de mai multe ori și, din motive lesne de înțeles, în aceste schimbări urme evreiești nu se observă. Cu toate acestea, în pofida tuturor interdicțiilor, bătrânii orașului foloseau vechile denumiri.

Se pare că aspectul cel mai interesant al temei în cauză începe să se contureze în perioada regimului sovietic.

După război, unele străzi au dispărut din peisajul orașului din cauza pierderilor ireparabile provocate de bombardamentele aviațiilor de toate tipurile. Partea istorică de jos a orașului a fost afectată în mod deosebit.

Printre pierderile naturale se numără dispariția străzilor 1-a Sinagogovskaya și Evreiască.

Vom începe rubrica NUME EVREIEȘTI PE HARTA CHIȘINĂULUI (în ordine alfabetică a personalităților) cu SAMUIL BUBNOVSKI.

Samuil Bubnovski     (1902 – 1937)

SAMUIL (Șmil) BUBNOVSKI (1902, Chișinău, Imperiul Rus – d. 31 decembrie 1937, Sverdlovsk, URSS) –revoluționar comunist și om de stat sovietic. A participat activ la crearea Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești (RASSM) în 1924. Pseudonimele sale din partid: Aurel, Frenk, Oscar.

S-a născut în familia brutarului Motel Bubnovski. A primit educația liceală în orașul natal. Începând cu 1917 a participat la mișcarea revoluționară, iar în 1919 a devenit membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. În același an, a condus aripa stângă a Uniunii Tineretului Socialist din Basarabia, iar în decembrie (același an) devine secretar al comitetului regional basarabean al Comsomolului, apoi membru al comitetului basarabean al PCUS.

În martie 1921, devine membru al Comitetului Central Provizoriu al Partidului Comunist Român, la scurt timp însă, în aprilie a fost arestat. Împreună cu Pavel Tcacenco, a fost acuzat în cadrul „Procesului celor 270”. Drept urmare, o figură marcantă a mișcării muncitorești din România, Alexandru Dobrogeanu-Gherea, a scris în ziarul „Socialismul” despre inconsecvența acuzațiilor aduse lui Tcacenco și Bubnovski, declarând că este: „un proces care nu a încetat niciodată să fie monstruos nici măcar un minut…”. Autoritățile române, sub presiunea publică, au fost nevoite să elibereze majoritatea acuzaților, dar Bubnovski și Tcacenco au fost condamnați, cu toate acestea, după un timp cei doi au reușit să evadeze.

Chișinău, str. S. Bubnovski

Bubnovski a fost unul dintre participanții activi la crearea RASSM.  La începutul anului 1924, a fost unul dintre semnatarii unei scrisori de petiție din partea maselor către Comitetul Central al PCUS privind crearea RASSM, devenind secretar al comitetului revoluționar al republicii. La primul Congres al Sovietelor din Moldova din aprilie 1925, a fost ales secretar al Comitetului Executiv Central al RASSM, apoi vicepreședinte al Consiliului Comisarilor Poporului și președinte al Comitetului de Stat pentru Planificarea Republicii, din aprilie 1927, Comisar al Poporului pentru Comerț. În ședința Prezidiului Comitetului Executiv Central și a Consiliului Comisarilor Poporului al RASSM din 29 septembrie 1925, a fost numit președinte al Comisiei de moldovenizare și ucrainizare a limbii de predare în instituțiile de învățământ, biroul de stat și instituțiile publice.

Odată cu începutul industrializării, a fost trimis să studieze la Institutul Politehnic din Leningrad (absolvent în 1932), în timpul studiilor a fost ales membru al Comitetului din Vîborg al PCUS. În 1932 a fost ales șef al departamentului de construcție și instalare din Sverdlovsk. A căzut victimă Marii Terori, fiind împușcat la 31 decembrie 1937.

În 1968, o stradă din din sectorul Râșcani, Chișinău a primit numele lui Samuil Bubnovski. Odată cu destrămarea URSS a fost redenumită în „Matei Basarab”.

MATEI I BASARAB (1588–1654) — domn al Valahiei (1632–1654). Unul dintre cei mai cunoscuți și mai puternici domni, purta titlul de „Io Matei Basarab, Domn și Voievod al Țării Ungaro-Valahiei și al întregului Ținut Dunărean”.

1
Теги: , , , , ,