biblioteca i.mangher прикрепленные посты
„Preistoria Holocaustului”. Ciclu de seminare în bibliotecă
16.12.2025
Блог
Recent la biblioteca „Ițic Mangher” s-a desfășurat seminarul din ciclul PREISTORIA HOLOCAUSTULUI cu tema Filosofia și abuzul discursului: interpretările nietzscheene și influența lor asupra formării ideologiei antisemite din secolele XX-XXI. Participanții au discutat despre modul în care au apărut și s-au consolidat premisele ideologice, politice și culturale care au făcut posibilă comiterea crimei fără precedent a secolului XX. O atenție deosebită a fost acordată modului în care textele și ideile filosofice, în special ale lui Nietzsche, au fost extrase din context, distorsionate și utilizate de ideologii nazismului. De asemenea, participanții au discutat următoarele aspecte: ce elemente ale antisemitismului european au existat cu mult înainte de secolul al XX-lea; de ce secolul XX a devenit o perioadă de radicalizare a urii; cum au fost interpretate în cheie rasistă conceptele nietzscheene de „voință de putere”, „superom” și „reevaluarea valorilor” și cum astfel de distorsiuni continuă să influențeze ideologiile extremiste în secolul XXI.
Primul seminar cu tema Tragedie și moștenire: evreii germani în secolul XX a avut loc pe 12 octombrie 2025. Participanții la seminar au prezentat comunicări despre contribuția filosofilor, scriitorilor și savanților germani de origine evreiască la cultura și știința mondială.
Seminarele s-au desfășurat în format online. Printre vorbitorii invitați s-au numărat: Evgheni Negrov, filosof-politolog, doctor în filosofie, Barcelona; Alla Antropova, România; Vladimir Vasilenko, doctor în istorie, Ucraina; Elena Nikolaeva, doctor în filologie, Portugalia, și alții.
Seminarele sunt organizate de serviciul „Literatură în limbi străine” și au ca scop nu doar studierea trecutul, ci și înțelegerea mecanismelor manipulării ideologice, pentru a combate ura, xenofobia și denaturarea valorilor.
Angela Borșci
Related Posts
Din colecțiile bibliotecii ”I. Mangher”
09.09.2021
Блог
”Scrisul de cărți este fără de sfârșit”
(Ecclesiast, cap. 12)
Continuăm prezentarea cărților editurii HASEFER din colecțiile bibliotecii ”I. Mangher”. Astăzi vă propunem spre atenție cartea scrisă de Maurice-Ruben Hayoun Maimonide sau celălalt Moise.
Despre autor:

Maurice-Ruben Hayoun
MAURICE-RUBEN HAYOUN, născut în 1951 la Agadir, este un filosof francez (specialist în filosofia evreiască în general și în filosofia evreiască medievală în special), exeget și istoric. Este, de asemenea, specialist în gândirea iudeo-germană modernă (de la Moses Mendelssohn la Gershom Scholem) și în filosofia arabo-musulmană din epoca de aur (Averroes, Ibn Badja, Avicenna). Este profesor la universitățile din Strasbourg, Basel și Heidelberg. A publicat mai multe cărți despre rădăcinile culturale și spirituale ale Europei, în special Iluminismul Cordobei din Berlin. Articolele sale au fost adunate într-un volum publicat în 2005 de Armand Colin (Ecoute Israel, Ecoute France). Este vicepreședinte al asociației Fraternité d’Abraham, s-a ocupat de problema laicismului și a dialogului inter-religios. În această calitate a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea la Vatican în februarie 2000. Menține o corespondență cu Benedict al XVI-lea cu privire la studiul marilor gânditori evrei germani din secolul al XIX-lea.
”De la Moise până la Mose nu a fost nimeni ca Mose”. Mulţi evrei consideră această zicală criptică drept o expresie a admiraţiei faţă de Moise ben Maimon . Astăzi mulţi nu au auzit de Maimonide, cu toate că scrierile sale au avut o profundă influenţă asupra gândirii evreilor, a musulmanilor şi a bisericii din timpul său. El a redefinit iudaismul pe baza unor principii. Cine a fost Maimonide şi de ce mulţi evrei îl consideră „al doilea Moise“? Răspus la aceste întrebări găsim în cartea MAIMONIDE, SAU, CELALALT MOISE / Maurice-Ruben Hayoun; trad. C. Litman; prefață Nicolae Cajal. – București: Hasefer, 1998. – 422 p. – Bibliogr.: p. 408-422.
Această carte își propune să-l înfățișeze pe Maimonide, să-i prezinte opera și reacțiile pe care le-a stârnit; are 14 capitole și este dotată cu o bibliografie impunătoare. Prefața îi aparține lui Nicolae Cajal.
MOISE MAIMONIDE (n. 30 martie 1135, Córdoba — d. 13 decembrie 1204, Fustat, azi Cairo) — filosof, medic și teolog evreu din Evul Mediu, născut în Spania (Andaluzia) și stabilit în Egipt. Este cunoscut și sub numele ebraic de Rabbi Moshe ben Maimon (sau acronimul: RaMBaM), iar în limba arabă ca Abu Imran Musa ibn ‘Ubayd Allah Maimun al Qurtubi al Israili. Maimonide este considerat cel mai important înțelept al Iudaismului din perioada medievală a istoriei.
Este o carte care merită atenția dumneavoastră!
VENIȚI LA BIBLIOTECĂ
ȘI SAVURAȚI DIN DELICIUL LECTURII!
Related Posts
Din colecțiile bibliotecii ”I. Mangher”
11.08.2021
Блог
”Scrisul de cărți este fără de sfârșit”
(Ecclesiast, cap. 12)
Continuăm prezentarea cărților editurii HASEFER, aflate în colecțiile bibliotecii ”I. Mangher”. Alexadru Șafran. SCHIȚA UNEI ETICI RELIGIOASE IUDAICE / Trad. Țicu Goldstein. – București: Hasefer, 1999. – 187 p.

Rabinul Alexandru Șafran
Autorul cărții rabinul Alexandru ȘAFRAN (12 septembrie 1910, Bacău, România – 27 iulie 2006, Geneva, Elveția), doctor în filosofie, Mare-Rabin, teolog, filosof, istoric și scriitor evreu, român și elvețian.
Alexandru Șafran s-a născut în orașul Bacău, în familia Înțeleptului (gaon) rabin Betzalel Zeev Șafran (1867-1929) și al Finkelei Rheinharz. A studiat iudaismul cu tatăl său. Deja la vârsta de 11 ani Alexandru devenise colaborator apropiat al tatălui, practic secretarul său particular. La 19 ani era deja atestat ca rabin și terminase cu rezultate excelente studiile secundare la Liceul Ferdinand I din Bacău. Începând din 1930 a urmat in paralel și studii superioare laice: Institutul Israelit de Înalte Studii Teologice din Viena, și Facultatea de Filosofie a Universității din Viena, luându-și doctoratul în filosofie în anul 1934. În același an a obținut și titlul de Mare Rabin din partea Consistoriului israelit din Bruxelles. În 1940, la vârsta de numai 29 ani, a fost ales Șef-Rabinul Cultului Mozaic din România. A luptat pentru apărarea intereselor populației evreiești din România în timpul Holocaustului, dar și după terminarea războiului. În anul 1948 a fost numit Șef-Rabin al Comunității Evreiești din Geneva, funcție pe care a îndeplinit-o până în anul 1997.
Alexandru Șafran s-a stins al 27 iulie 2006, la Geneva, la vârsta de 95 de ani.
Alexadru Șafran. SCHIȚA UNEI ETICI RELIGIOASE IUDAICE / Trad. Țicu Goldstein. – București: Hasefer, 1999. – 187 p.
În acest volum autorul ne propune pagini de excepțională profunzime referitoare la complexa temă a moralei iudaice. Cititorul va afla despre marile orientări etice ale școlii lui Rabbi Eliahu, gaonul din Vilna, Rabbi Haim din Volojin: consens și controverse cu școala lui Rabbi Israel Baal Șem Tov. Un alt subiect abordat este importanța și etica religioasă a sărbătorilor evreiești. Interes va prezenta capitolul ”Reflecții evreiești despre miracol. ”Direcția naturală” și ”direcția miraculoasă” a istoriei. Apropo de Hanuca și de Pesah”. Prezintă interes și tema ”Eliberări și libertate. Valorizarea etică a eliberărilor și înălțarea religioasă către libertate” etc.
Cartea cuprinde multitudinea de reguli de comportament fidele moralei, care decurg din textele fundamentale ale tradiției iudaice. Decalogul dar și întreaga tradiție talmudică și posttalmudică s-au preocupat de actualizarea și revigorarea problemelor de morală.
Este o carte care merită să fie citită!
Related Posts
Felicitări… felicitări
05.02.2021
Блог
Felicitari sincere si calduroase tuturor colaboratorilor Bibliotecii “Itic Mangher” pentru frumoasa aniversare de 30 de ani de activitate!
Un colectiv de entuziasti, de oameni indragostiti de meseria lor si de oameni au construit nu doar o institutie de cultura exemplara, dar un centru comunitar cu trasaturile unei case mari ai spiritului, care a promovat valorile nepieritoare ale poporului evreu dar si cele universale ale bunatatii, tolerantei, onestitstii, solidaritatii omenesti si dragostei de oameni si de frumos!
Поздравляю Вас, дорогие друзья и коллеги, с Вашим замечательным юбилеем! Восхищаюсь Вашим трудом и преданностью высоким идеалам человечности, коим призвана служить культура, а значит и библиотечное дело!
Поздравляю Вашего неизменного директора, гжу Анну Бацманову, за любовь и самоотверженность Вашему коллективу!
Здоровья, оптимизма , успехов и всего самого доброго!
Дерзайте!
Monica BABUC.
Related Posts
Din colecțiile bibliotecii ”I. Mangher”
02.11.2020
Блог
”Scrisul de cărți este fără de sfârșit”
(Ecclesiast, cap. 12)
Continuăm prezentarea cărților editurii HASEFER, intrate în biblioteca noastră cu titlul de donație. Astăzi vă prezentăm cartea autorului Țicu Goldstein Universalismul Iudaic.
ŢICU GOLDSTEIN (1929-2019) – scriitor, traducător și jurnalist; adevărat intelectual, bonom, şi unul dintre cei
mai activi cărturari ai comunităţii evreilor din Bucureşti. A tradus în limba română zeci de titluri din literatura şi filosofia iudaică. A ţinut de asemenea prelegeri şi comunicări ştiinţifice despre filosofia lui Levinas, Cabală, etc., şi a semnat articole în reviste israeliene şi româneşti, cum ar fi: Revista cultului mozaic Realitatea evreiască, Observatorul cultural Minimum, şi altele. Scurt biografic: Mama, Tobias Surica, s-a născut în 1895 la Piatra Neamţ și toată viața a avut grijă de familie. Tata, Lazăr Goldstein, s-a născut la Huşi în 1900, a fost tâmplar. Cu toate că a fost o căsătorie intermediată, părinţii s-au înţeles tot timpul foarte bine, s-au respectat şi au avut un mariaj foarte trainic. Din memoriile autorului: ”Eu m-am născut în Bucureşti, la data de 7 octombrie 1929. Numele meu, Ţicu, vine de la Ţipora [pasăre, în ebraică] şi este numele mătuşii care a crescut-o pe mama. Părinţii mei aşteptau o fată şi se gândeau să-i pună acest nume”… La 4 ani a mers la o grădiniță privată. Școala primară a făcut-o la Şcoala evreiească. Din memorii: ”După şcoala primară am vrut să urmez gimnaziul [românesc] “Regele Ferdinand”. Am dat examen, am fost admis, dar… Eram în vara anului 1940 şi a fost dată legea care îi elimina pe copiii evrei din şcolile româneşti, aşa că a trebuit să merg din nou la o şcoală evreiască”. A făcut hederul. În timpul războiului familia a avut noroc să nu fie deportată. După război a lucrat la radio 18 ani ca redactor la emisiunile de cultură. Peste 20 de ani a colaborat la revista comunităţii: Realitatea Evreiască – fosta Revista Cultului Mozaic. S-a stins în anul 2019, la onorabila vârstă de 90 de ani.

Goldstein, Țicu. UNIVERSALISMUL IUDAIC / Țicu Goldstein. – București: Hasefer, 2015. – 402 p. ISBN 978-973-630-337-1
Eseurile cuprinse în acest volum, reprezintă publicistica autorului în decurs de peste trei decenii, dedicată iudaismului. Autorul prezintă izvoare, portrete și repere, marcând etape ale cristalizării filonului evreiesc, teologic și laic, contribuind la cultura lumii occidentale. Este prezentă și cultura evreo-română, cel mai adesea în avangardă, deschisă modernizării, receptării noului.
Cartea este alcătuită din 6 capitole după cum urmează:
- IZVOARE din care cititorul va afla despre vocația universalistă a evreilor; despe esența pedagogică a iudaismului; despre timpul iudaic și Steaua lui David; despre cea mai răspândită carte de pe glob, reeditată mereu, în aproape toate limbile pământului, în nenumărate ediții și traduceri – BIBLIA – cartea noastră de căpătâi. Autorul relatează o discuție a ceea ce reprezintă Biblia pentru milioane de oameni:
—Ce citești?
-Biblia!
-Ei aș!
-Te miri? Apoi eu nu călătoresc fără a lua cu mine trei cărți: un calendar, ca să știu rostul vremii, un mers al trenurilor, ca să știu rostul drumurilor și o Biblie, ca să știu rostul vieții…
- VALORI ȘI PROBLEME PERENE. În acest capitol găsim informații Emil Cioran și modernitatea evreiască; despre gânditorul Lev Șestov – ”omul bi sau multidimensional”; despre filozofia lui Emmanuel Levinas; despre ”etnocentrismul și etnocidul” la filozoful și culturologul C. Androniade; despre probleme ale identității evreiești; despre aceea că ”la dictatură și la conflict se ajunge char cu ajutorul Dreptului și al alegerilor libere” etc.
- PORTRETE. Acest capitol ne familiarizează cu personalități notorii cum ar fi: Franz Rosenzweig, filozof de primă mărime a secolului XX; Paul Celan, Mihail Sebastian, Benjamin Fundoianu; pictorul și arhitectul austriac Hundertwasser, cabalistul Alexandru Șafran, istoricul Carol Iancu, istoricul evreimii române dr. M. A. Halevy ș.a.
- POLEMICE. Antisemitism, Holocaust, războaie, conflictul arabo-israelian, negaționism – sunt doar câteva subiecte care alcătuiesc acest capitol.
- DIALOGUL EVREO-CREȘTIN – o temă fierbinte, mereu actuală de peste două mii de ani; un dialog care, cu regret, nici nu a început prin unele părți.
- MISCELLANEA. Aduceri aminte, aniversări, recenzii, cugetări.
Este o carte care merită atenția dumneavoastră!
VENIȚI LA BIBLIOTECĂ
ȘI SAVURAȚI DIN DELICIUL LECTURII!









