sivan прикрепленные посты
File de calendar
28.05.2025
Блог
A început luna SIVAN – o lună de 29-30 de zile. Din limba akkadiană „anotimp, vreme». În luna SIVAN se sărbătorește ȘAVUOT – sărbătoarea care eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Anul acesta Șavuot vine în data de 6 sivan (2 iunie).
Luna SIVAN corespunde aproximativ cu semnul GEMENILOR. Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia Sivan se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN
SUB ZODIA GEMENILOR
7 sivan/3 iunie
ILYA BRITAN (1885, Chișinău – împușcat 15 decembrie 1942, Mont-Valérien, Franța) – poet, publicist, jurist. 140 ani de la naștere.
După revoluția din 1917 s-a stabilit la Moscova, a lucrat ca avocat. Exilat din URSS în 1923, a locuit la Berlin, unde a publicat șapte culegeri de poezii. La 24 martie 1938 a primit o somație de a fi expulzat din Germania fără proprietate timp de șapte zile. La 6 octombrie a ajuns la Paris cu pașaport sovietic. La 12 octombrie i s-a refuzat azilul, însă după revizuirea cazului la 18 noiembrie 1938 i s-a permis să rămână în Franța. Odată cu instaurarea regimului de la Vichy în octombrie 1940, a fost impusă o interdicție de angajare a evreilor. La 22 iunie 1941 a fost arestat ca cetățean străin de origine evreiască și deportat în lagărul de concentrare de tranzit de la Drancy. Ulterior Ilya Britan a fost transportat la Fort Mont Valérien din Suresnes împreună cu un grup de 44 de evrei deținuți la Drancy și împușcat la 15 decembrie 1941 printre șaptezeci de ostatici. Este înmormântat în cimitirul din Suresnes.
Din scrisoarea adresată fiului în ajunul execuției sale: „Dragă Sașenka, copilul meu drag! Mâine nu voi mai fi. Să-ți fie doar o consolare că voi muri așa cum am trăit: extrem de simplu. Fără poze, fără cuvinte inutile. La ce voi avea timp să mă gândesc în ultima clipă? Nu stiu. Probabil la tine, la biata ta mamă. Te-am iubit, patria noastră nefericită, muzica lui Rachmaninov. Și de asemenea… literatura rusă, singura literatură din lume… ”

BORIS KAMKOV (născut Kaț; 1885, s. Cobîlea, r. Șoldănești, Basarabia – 29 august 1938, Moscova) – Socialist rus, lider al socialiștilor-revoluționari ruși, unul dintre fondatorii Partidului Revoluționar Socialist de Stânga. Împușcat în 1938, reabilitat postum. 140 ani de la naștere.
16 sivan/12 iunie
ZEEV VILNAI (născut Volf Vilenskii; 1900, Chișinău – 21 ianuarie 1988, Ierusalim ) – geograf, istoric și scriitor. 125 ani de la naștere.
La vârsta de șase ani s-a mutat cu familia în Palestina. A slujit ca inspector militar în Haganah, apoi în Forțele de Apărare ale Israelului. Zeev Vilnai este autorul mai multor ghiduri de călătorie și cărți despre diferite orașe din Israel. „Ghidul Israelului”, scris de Vilnai, a fost reeditat 27 de ori și a fost tradus în mai multe limbi. Este laureat al Premiului Bialik (1981) și al Premiului Statului Israel (1982). Cetățean de onoare al Ierusalimului (1967). Fiul Matan Vilnai (n.1944) – politician israelian, membru al Knesset-ului, general-maior.
SULAMITA CERVINSCHI (1930, Bolgrad, Basarabia, astăzi reg. Odesa – ?, Germania) – pictor-scenograf şi designer la teatrul „Licurici”, membru al Uniunii Artiştilor Plastici, Maestru în Artă. 95 ani de la naștere.
17 sivan/13 iunie
GHITA STRAHILEVICI (născută Ghitl; 1915, Chișinău – 20 decembrie 2002, Chișinău) – pianistă. 110 ani de la naștere.
A studiat pianul cu unchiul său, profesorul de muzică Naum Vilik. A absolvit liceul „Prințesa Dadiani”. În 1934-1936 a studiat la Conservatorul „Unirea” din Chișinău. În 1936-1940 a studiat pianul la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București. În 1940 s-a întors la Chișinău și a fost solistă a Filarmonicii din Chișinău pînă la începutul Marelui Război pentru Apărarea Patriei. În anii războiului a concertat pe fronturi cu ansamblul „Doina”. După război a condus secția muzicală a Filarmonicii de Stat din Moldova, a activat la Conservatorul din Chișinău în calitate de concertmaestru, a interpretat programe de muzică clasică și lucrări ale compozitorilor moldoveni contemporani. La casa de discuri „Melodia” din Moscova au fost editate patru discuri cu lucrări ale compozitorilor moldoveni clasici și moderni interpretate de Ghita Strahilevici. Este autor al muzicii pentru mai multe spectacole ale teatrului de păpuși „Licurici” din Chișinău. A fost distinsă cu Medalia Meritul Civic (1995) și cu Ordinul Republicii (1996) al Republicii Moldova.
23 sivan/19 iunie
AVRAAM GRANOT (născut Avrum Granovskii; 1890, Florești, Basarabia – 5 iulie 1962, Ierusalim, Israel) – jurist, economist și om politic israelian, care a deținut funcția de președinte al Fondului Național Evreiesc (Keren Kayemet) între 1942-1961 și director al companiei de apă Mekorot între 1943-1961. Granot a mai fost deputat în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel (1949-1951) din partea Partidului Progresist. El a fost unul din autorii politicii de reașezare agricolă evreiască în Palestina și ai politicii agrare contemporane a Statului Israel. 135 ani de la naștere.
Granot a fost membru al Partidului Noua Alia și unul dintre semnatarii Declarației de independență a statului Israel (14 mai 1948). În anul 1949, el a fost ales ca deputat în primul Knesset, ca membru al Partidului Progresist (succesorul Partidului Noua Alia). În această calitate, a fost membru în Comisia de anchetă parlamentară cu privire la refugiații din lagărul Jalami și în Comisia de Finanțe. A condus câteva corporații publice, fiind membru în Consiliul Guvernatorilor Universității Ebraice din Ierusalim și în Institutul de Științe Haim Weizmann. Planul lui Granot de asociere a pământului Fondului Național Evreiesc și a statului Israel a servit ca bază pentru dezvoltarea legislației cu privire la posesiunea de terenuri și controlul asupra acestora, acceptată de către Knesset în 1960.
Numele lui Granot îl poartă un cartier (Neve Granot) și o stradă din Ierusalim, precum și o fundație israeliană în domeniul științelor economice.
25 sivan/21 iunie
KATIA KAPOVICI (n. 1960, Chișinău) – poetă, romancieră, redactor. 65 ani de la naștere.
Tatăl său, Iulii Capovici, a fost arhitect; mama sa Ada Naumovna — bibliotecară. A studiat la școala nr. 53 din Chișinău cu predare în limba engleză, a absolvit liceul ruso-moldovenesc nr. 8. A intrat la Institutul Pedagogic de Stat din Nijni Tagil la Facultatea de Limbi Străine (engleză și franceză), după al doilea an s-a transferat la Institutul Pedagogic din Chișinău, facultatea de Filologie. S-a ocupat de cele mai exotice meserii (inclusiv măsurarea rezervoarelor de depozitare a petrolului). La Chișinău, a făcut parte din cercul de scriitori începători ai uniunii literare „Orbita” de pe lângă ziarul „Molodezi Moldavii” – Eugeni Horvat, Victor Pană, Alexandru Fradis și alții. În 1990 a plecat în Israel. În 1992 s-a mutat la Boston (SUA), a studiat la Facultatea de Studii Slave a Universității Harvard. Editează (împreună cu soțul ei, Philip Nikolaev) revista de poezie de limbă engleză Fulcrum. Scrie poezii în limbile rusă și engleză. Este câștigătoare al „Premiului Rus” la categoria „Proză mică” (2012).
26 sivan/22 iunie
SVETLANA KRYUCIKOVA (n. 1950, Chișinău) – actriță de teatru și film. 75 ani de la naștere.
Înainte de a intra la Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova (1969) a lucrat în diverse locuri. În 1967 a lucrat ca operator la Centrul de Calcul al Biroului Central de Statistică al RSS Moldovenești. În 1969 – preparator superior la Institutul Agricol din Chișinău.
În 1973 a absolvit Școala Studio a Teatrului de Artă din Moscova și a devenit actriță a Teatrului de Artă din Moscova. La începutul carierei a fost angajată în rolurile de femme fatale.
Astăzi actrița este președintele festivalului de film „Vivat cinematografia Russiei!” din Sankt Petersburg. Din 2016, conduce un laborator de actorie la Uniunea Lucrătorilor de Teatru din Federația Rusă.
Related Posts
File de calendar
07.06.2024
Блог
La 7 iunie incepe luna SIVAN – o lună de 29 de zile. Din limba akkadiană – „anotimp, vreme». În luna SIVAN se sărbătorește ȘAVUOT – sărbătoarea care eternizează momentul când Legea divină Tora a fost dată poporului evreu pe muntele Sinai. Anul acesta Șavuot vine în data de 5 sivan (11 iunie).
Luna SIVAN corespunde aproximativ cu semnul GEMENILOR. Evreii numeau această perioadă a anului luna alegerilor, iar persoanele născute în această zodie erau recunoscute pentru înțelepciunea și sinceritatea sfaturilor lor. Din zodia Sivan se alegeau mulți rabini si conducători, capabili să decidă soarta triburilor și să împartă dreptatea. Destinul celor născuți în acest semn este unul norocos, dar numai dacă reușesc să ia deciziile cele mai bune pentru ei.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA SIVAN
SUB ZODIA GEMENILOR.
8 sivan/14 iunie
HERȘ GHERȘENZON (1829, Orhei, Basarabia – 12 februarie 1912, Leipzig, Germania ) – misionar, publicist, scriitor religios, traducător. Unul dintre fondatorii iudaismului mesianic. 195 ani de la naștere
YAACOV KNAANI (numele la naștere – Yacov Koifman; 1894, Hâncești, Basarabia – 23 august 1978, Ierusalim, Israel) – lexicograf, autor al dicționarului explicativ ebraic în 18 volume אוצר הלשון העברית לתקופותיה השונות (otzar haLashon haIvrit liTkufoteya haShonot, 1960-1989). 130 ani de la naștere.
A absolvit Universitatea din Viena și, concomitent, a studiat Semitologia sub conducerea șef-rabinului Vienei, Hirsch-Peretz Hayes. Timp de zece ani a lucrat ca secretar științific al comitetului editorial al Marelui Dicționar de ebraică al lui Ben-Yehuda. În 1960, a început publicarea Marelui Dicționar explicativ al limbii ebraice în mai multe volume. Au fost planificate 9 volume, dar deja în anii 1960 au fost publicate 11 volume și în următoarele două decenii –încă 7, ultimele două după moartea alcătuitorului.
12 sivan/18 iunie
MOISE BUHAROVICI (1919, Chișinău – 15 septembrie 2001, New York) – medic dermatovenerolog. 105 ani de la naștere.
După absolvirea gimnaziului din Chișinău în 1937, și-a continuat studiile la Facultatea de Medicină a Universității din Iași. După sfârșitul războiului, a lucrat ca medic și expert criminalist la Direcția raională de sănătate Sîngerei. În 1945-1947 a lucrat ca rezident și apoi șef de secție și medic șef adjunct al dispensarului dermatovenerologic regional Cernăuți. Din 1995 a trăit în SUA (Kew Gardens, Queens).
19 sivan/25 iunie
ZWY MILSHTEIN (nume la naștere Grigorii; 1934, Chișinău – 20 ianuarie 2020, Paris) – pictor, sculptor, gravor și scriitor. 90 ani de la naștere.
La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial familia sa se refugiază la București. Tatăl său a fost arestat de NKVD și trimis într-un lagăr GULAG. La București, tânărul Zwi Milshtein ia lecții de pictură de la George Ștefănescu. În 1948, după instaurarea regimului comunist, s-a stabilit cu familia în Israel. În anul 1954, în galeria Avni din Tel Aviv, își prezintă prima expoziție personală de pictură, iar în 1955 a obținut o bursă a Fundației Norman și a plecat la studii la Paris, apoi s-a stabilit în Franța. Opera lui Zwi Milshtein se înscrie în curentul neoexpresionist. Multe din lucrările sale sunt inspirate din creația literară a lui Mihail Bulgakov. Autor de cărți ilustrate pentru copii, eseuri, două romane («Le rire du chat» și «Le Chant du chien») și piesa de teatru «Le Chant du chien».
26 sivan/2 iulie
IEHOȘUA TAN-PAI (nume la naștere Șikl Budeștskii; 1914, Chișinău, Basarabia – 1988, Ierusalim, Israel) – poet, jurnalist, traducător. A scris în ebraică. 110 ani de la naștere.
S-a născut la Chișinău într-o familie religioasă. A absolvit gimnaziul religios „Moghen-Dovid” al rabinului I.-L. Tsirelson (mișcarea Agudas-Isroel). În 1934 a plecat în Palestina Mandatară. În 1937-1938 a studiat la Paris, după care s-a întors în Palestina pentru a lucra ca profesor. în 1950-1981 a fost şef al biroului editorial al ziarului „Ha-Aretz” din Ierusalim. A ocupat postul de vicepreședinte al Uniunii Jurnaliştilor din Israel și șefu al Casei Jurnaliştilor din Ierusalim. De la sfârșitul anilor 1930, a publicat zece culegeri de poezie, evoluând de la futurism cu ritm liber la vers tradițional rimat, poezie pentru copii și satirică. A tradus din idiș, română, germană, franceză și engleză, în special proza și operele poetice ale lui Balzac, Baudelaire, Maupassant, Arthur Rimbaud, A. Pușkin, L. Tolstoi, A. Cehov, Shakespeare, un volum de poezii de Mihai Eminescu și poeta de limbă idiș Miryam Ulinover-Ulyanover care a murit la Auschwitz. A fost distins cu o serie de premii literare, printre care Premiul Şefului Guvernului (1971) şi Premiul H. N. Bialik.
27 sivan/3 iulie
IULIU EDLIS (1929, Tighina, Basarabia – 20 noiembrie 2009, Peredelkino, reg. Moscova, Rusia) – dramaturg, prozator și scenarist, disident politic. 95 ani de la naștere.
Născut la Tighina, a studiat în acest oraș la liceul francez. A vorbit româna, franceza și rusa. La începutul războiului este evacuat împreună cu familia în Tbilisi, unde în anul 1949 a absolvit Școala superioară teatrală. Ulterior a studiat la Institutul Pedagogic din Chișinău (facultatea de filologie), pe care l-a absolvit în anul 1956. S-a stins în noaptea dinspre 29 și 30 noiembrie anul 2009 la vila scriitoricească de la Peredelkino (regiunea Moscova), unde a locuit ultimii 12 ani. Fiica, Mariana Semenova (n. 1960), locuiește la Berlin, unde se ocupă de traduceri literare din rusă în germană împreună cu soțul Klaus Herer (n. 1961). A scris prima piesa («Calea unică»), în colaborare cu Roman Cerneavschi fiind elev în clasa 10. A debutat în presă în anul 1952, iar prima piesă a publicat-o în anul 1955. În anul 1959 autoritățile din RSSM au interzis montarea piesei «Orașul meu alb» și, ca urmare, Iuliu Edlis părăsește Chișinăul pentru Moscova. În anul 1962 devine membru al Uniunii scriitorilor din URSS. Între anii 1965 și 1977 lui Edlis i s-a interzis montarea pieselor pe scenele teatrelor sovietice, ca urmare a criticilor aduse de către oficialități piesei «. Începând din anul 1980 se adresează mai mult prozei, publicând câteva romane. A fost membru al colegiului de redacție a revistei anticomuniste «Continent», editată la Paris. Piesele lui Iuliu Edlis sunt traduse în 11 limbi străine, inclusiv în limba română.
Sursa: internet









