ZIUA INTERNAŢIONALĂ DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA FASCISMULUI ŞI ANTISEMITISMULUI comemorează victimele Nopţii de Cristal – 9 NOIEMBRIE 1938 – moment ce a marcat începutul simbolic al Holocaustului. Noaptea de cristal (în germană Kristallnacht) desemnează pogromul împotriva evreilor din Germania nazistă, din noiembrie 1938. În acea noapte, bande de nazişti au ucis peste 100 de evrei, au bătut alte câteva sute, peste 200 de sinagogi au fost făcute scrum, au distrus şi vandalizat mii de magazine şi birouri de afaceri deţinute de evrei. Au fost arestați 30.000 de evrei care au fost trimiși în lagăre de concentrare unde. De aici şi până la lagărele de exterminare în masă a evreilor, de la Buchenwaldt-Auschwitz-Birkenau, până la masacrele din Europa, nu a mai fost decât un pas. În Germania și în țările europene, care s-au aflat sub ocupație nazistă, rămășițele multor lagăre de concentrare și centre de execuție au fost transformate în muzee și monumente. Chiar și în țările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele și organizațiile supraviețuitorilor au ridicat, de asemenea, monumente și muzee. La București, la 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”.

Vă propunem cîteva titluri de carte din colecțiile bibliotecii noastre la tema dată:

ANTIIUDAISM, SAU LUMEA GROTELOR. / Alcăt. E.Tkaci. – Ch.: s.n., 1999. – 248 p.

În culegerea de față au intrat articole, proze, documente, memorii, versuri ale unor personalități notorii cum ar fi Golda Meir, Aba Kowner (Israel); Francois Moriac (Franța); Ihil Șraibman, Ruvin Udler, Izeaslav Levit, Anatol Gugel, Aureliu Busuioc (Moldova); Moses Rosen, Răzvan Teodorescu, Evelin Fonea (România); Vladimir Vîsoțki, Alexand Galici, Vladimir Maiakovski, Nicolai Berdeaev (Rusia) ș.a.

ISAAC, Jules. GENEZA ANTISEMITISMULUI : Eseu istoric. – București: Hasefer, 2014. – 419 p.

Autorul – istoric și scriitor evreu francez (1877-1963), a jucat un rol important în realizarea dialogului iudeo-creștin, inclusiv prin implicarea majoră în constituirea Asociaţiei de prietenie iudeo-creştină din Franţa, în 1948. „Eu nu pretind că antisemitismul creștin ar reprezenta esența întregului antisemitism, mai ales în vremurile noastre. Știu că numeroase alte elemente, economice și sociale, intră în joc, iar acestea, începând încă din Evul Mediu, devin uneori primordiale. […] Nu pretind nici că întreaga creștinătate, toți creștinii fără excepție, ar fi fost sau sunt în prezent infestați cu această ciumă, atât de răspândită și latent încrustată în profunzimile subconștientului. Ar fi nedrept să crezi faptul că aș ignora admirabila, uneori eroica dragoste creștină, de care eu însumi am beneficiatˮ, iată pe scurt punctul de vedere al lui Jules Isaac dezvoltat cu probitate profesională în cartea de față.

MEDAN, Diana. PSIHOLOGIA NEGATIVA. Antisemitismul. – București: Hasefer, 2015. –261 p.

Această lucrare analizează coordonatele psihosociale ale unor fenomene negative, precum: xenofobia, rasismul şi antisemitismul. Chiar şi după două războaie mondiale devastatoare, lumea nu a învăţat încă pe deplin lecţia toleranţei şi a respectului pentru celălalt. Xenofobia şi rasismul, la modul general, sau antisemitismul, la modul particular, sunt indici elocvenţi ai lipsei de echilibru psihosocial. în plus, omenirea se confruntă în ultimii ani şi cu apariţia unei forme de violenţă extremă, îndreptată asupra civililor: terorismul. La fel ca şi în cazul comportamentului deviant individual, care uneori poate fi anticipat prin prezenţa unor trăsături negative ale unui om, anumite caracteristici sociale negative pot deveni factori declanşatori ai unei crize, adesea violente. Putem vindeca sau măcar diminua, ori măcar preveni parțial răul uman? O întrebare care rămâne deschisă… și la care încearcă să ofere niște posibile răspunsuri această carte. Autoarea este doctor în psihologie, iar lucrarea se axează mai ales pe aspectele psihosociale ale acestor problematici.

POLIAKOV, Leon. ISTORIA ANTISEMITISMULUI [în 4 vol.]:

Vol. 1: De la Hristos la evreii de curte / Trad. L.Balus. – București: Hasefer, 1999. – 296 p.

Vol. 2: De la Mahomed la marani / Trad. J. Ianoși. – București: Hasefer, 1999. -350 p.

Vol. 3: De la Voltaire la Wagner. / Trad. J.Ianosi. – Bucuresti: Hasefer, 2000. — 482 p.

Vol. 4: Europa sinucigașă 1870-1933. / Trad. A. Fianu. – București: Hasefer, 2000. -358 p.

Wolffsohn Michael. EVREII MEI-SEMENII VOSTRI. – București: Hasefer, 2001. -351 p.

O carte despre antisemitismul subliminal, primitiv, din viața cotidiană, la fel ca și despre conflictele inter-evreiești, despre persistența evreilor în afara granițelor Statului Israel sau despre instumentalizarea politică a Holocaustului. O carte care provoacă, o carte unica în felul ei prin spiritul ei critic și analitic.

Volovici, Leon. IDEOLOGIA NATIONALISTA SI «PROBLRMA EVREIASCA»: Eseu despre formele antisemitismului intelectual în România anilor ’30. –București: Humanitas, 1995. -254 p.

Datorită tabuizării subiectului după 1948, ca și, în genere, a istoriei moderne a comunității evreiești din România (cum s-a întâmplat, de altfel, în tot estul Europei), mișcarea de idei din România a fost aproape total lipsită de o examinare lucidă și responsabilă a problemei antisemitismului. Voința de a o face acum, în noile imprejurări, fără complexe și fără teama de a afecta „imaginea României“, se pare o probă a unui climat intelectual normal și a unei culturi mature. Reflectată în oglinda temei de față – evoluția ideilor antisemite –, imaginea poate fi „neavantajoasă“, poate provoca reflecții amare sau descurajante. Dar imaginea unei culturi este rezultanta a nenumarate „oglinzi“ și ea va fi cu atât mai convingatoare cu cât va fi mai complexă și mai adevarată.

Acestea, dar și multe alte cărți despre antisemitism, fascism, naționalism le găsiți în colecțiile bibliotecii ”I. Mangher”.