Monument dedicat victimelor de pe nava Struma, Ashdod-Israel

Doamne, plîngi pentru copiii tăi, pentru că ei au fost lipsiți de dreptul de a fi îngropați! Doamne, nu fii îndurător cu cei care nu au avut milă!.. Trebuie să existe un viitor în ciuda trecutului. Nu vreau ca trecutul meu să devină viitorul copiilor noștri.

Elie Wiesel

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la drama celor aproape opt sute de evrei refugiați care au murit pe vasul Struma, în apropierea coastelor turcești. Cei mai mulţi dintre pasageri erau din nordul Moldovei, Bucovina şi Basarabia. Ei aparţineau păturilor mijlocii şi avute a comunităţii evreieşti. Şi preţul extrem de scump a făcut o triere severă. Profesional, cei mai mulţi dintre ei aveau studii superioare –avocaţi, medici, economişti, oameni de afaceri, ingineri, studenţi, elevi. Au fost multe famiii, bunici, părinţi, nepoţi, copii. Au vîndut, ori au părăsit tot ce aveau, şi au plecat spre Palestina, Pămîntul Făgăduinţei. 2/3 erau între 18-45 de ani. O zecime – copii pînă în 15 ani.1o peste 60 de ani. Doi prunci de 5 şi 8 luni. În total, la 12 decembrie, s-au îmbarcat 787 persoane, dintre care 10 alcătuiau echipajul( alcătuit din cinci bulgari, doi evrei, un ungur, un polonez, o româncă.

Biletul de urcare pe Struma a lui David Stoliar

Comandand

antul se numea Grigorii Timofeievici Garabatenco, ucrainian de origine. Există mai multe versiuni ale tragediei. Cert este faptul că Struma a fost scufundat în apele Bosforului în condiții neclare pînă azi.

Unicul supraviețuitor – David STOLIAR, originar din Chișinău, s-a stins din viață în SUA la 1 mai 2014, la vîrsta de 92 de ani.

În bilioteca noastră se găsește cartea prozatorului Mihai Stoian ULTIMA CURSĂ : de la Struma la Mefkure / M.Stoian; Red. S.Singer. –București: Hasefer, 1995. – 348 p.