La 2 iulie curent s-a stins din viață ELIE WIESEL  – scriitor și ziarist american în limbile franceză, engleză, idiș și ebraică, eseist și filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului, supraviețuitor al Holocaustului.

Cîteva crîmpeie din din biografia scriitorului:

30 septembrie 1928 – Eliezer WIESEL  s-a născut în Sighetu Marmației, fiind singurul băiat și totodată al treilea copil dintre cei patru ai Sarei și Șlomo Wiesel. Familia Wiesel se ocupa de comerț, având o băcănie. De mic a urmat studii religioase, aceastea făcându-se exclusiv în idiș și ebraică. În familia Wiesel se vorba în idiș, adesea citeau presă care era scrisă în germană, iar la bacănia familiei se vorbea, în funcție de cum o impunea situația, maghiară și română.

Lagărul Buchenwald, 1945. Elie Wiesel este al șaptelea din stânga pe polița a doua de jos.

1944, în aprilie, la vîrsta de 15 ani, Elie alături de întreaga sa familie a fost internat într-un lagăr de concentrare. O lună mai târziu, pe 16 mai  1944, cu toții au fost tansportați la Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, unde i s-a tatuat pe brațul stâng numărul A-7713. În lagăr, femeile erau separate de bărbați și astfel, imediat după ce au ajuns acolo, mama și sora sa, în vârstă de 7 ani, au fost despărțite de restul familiei, Elie și cu tatăl său ramânând împreună și fiind obligați să facă muncă silnică. Mai târziu a aflat că cele două fuseseră exterminate. Când Armata Roșie s-a apropiat de Auschwitz, deținuții evrei au fost trimiși în Marșul Morții  spre lagărul Buchenwald. În urma acestui marș, tatăl lui Elie Wiesel a murit de extenuare, inaniție și dizenterie.

11 aprilie 1945 Elie a fost eliberat — grav bolnav, inanizat și într-o stare depresivă acută, convins că a rămas singur pe lume, total lipsit de un sprijin moral sau material, la vărsta de 16 ani Wiesel considera faptul că a rămas în viață drept un accident. Ulterior, și-a regăsit cele două surori mai mari, Hilda și Beatrice într-un orfelinat francez.

1978 – 1986, ca președinte a Comisiei Prezidențiale a Holocaustului, numită ulterior Consiliul American pentru Păstrarea Memoriei Holocaustului a activat pentru construirea în Washington, DC a Muzeului American al Holocaustului.

1986 – a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace.

1988 – a organizat împreună cu François Mitterrand, președintele Franței, o conferință care a regrupat 76 de laureați ai premiului Nobel, cu misiunea de a reflecta asupra viitorului plenetei. Această conferință se reunește pentru przentarea de rapoarte și discuții la fiecare doi ani.

1996 – a fost numit membru al Academiei Americane de Artă și Literatură.

2001 – a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

În urma unei declarații a profesorului Răzvan Theodorescu, ministrul român al culturii, prin care acesta tăgăduia participarea României la Holocaust și a scandalului care a urmat acestei declarații, Președintele Ion Iliescu a numit în octombrie 2003 o Comisie Internațională de Studiere a Holocaustului în Romănia, condusă de Elie Wiesel, numită ulterior „Comisia Wiesel”. Raportul a fost publicat în 2004-2005. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” (INSHR) a fost înființat ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 902 din 4 august 2005.

Wiesel a devenit un orator apreciat în problema holocaustului și a drepturilor omului. În anul 2007 el a ținut discursul principal în fața Adunării Generale a O.N.U. pentru comemorarea Holocaustului.

Elie Wiesel A publicat 57 de cărți — cea mai celebră fiind Noaptea, o descriere autobiografică despre viața în lagărele de exterminare naziste.

Aceste cărți le puteți găsi în colecțiile bibliotcii noastre:

• CELEBRARE TALMUDICĂ : Portrete și legende/ ElieWiezel; trad. Boiangiu A., Boiangiu M. –București: Hasefer, 2001. -459 p.
• TOATE FLUVIILE CURG ÎN MARE / Wiesel, Elie; Trad. F. Antip. –București: Hasefer, 1997. -453 p.: il. 

• L’AUBE/ Wiesel, Elie; Par Elie Wiesel. -Paris: 1986. -140 p. -(Points).
• LE TESTAMENT D’UN POETE JUIF ASSASSINE/ Wiesel, Elie. -S.L.: 1980. -289 p. 

• ВРЕМЯ НЕПРИКАЯННЫХ : Роман/ Эли Визель; Пер. с. франц. Е. Муракшинцева. -М.: Текст, 2005. -268 с. -(Еврейская книга).
• ЛЕГЕНДЫ НАШЕГО ВРЕМЕНИ/ Визель Эли; Пер. Р.Зернова. -Иерусалим: Библиотека — Алия, 1990. -373 с. -(Библиотека — Алия; 94).
• НОЧЬ. РАССВЕТ. НЕСЧАСТНЫЙ СЛУЧАЙ : Три повести/ Визель Эли; Ред. Е.Баух. Пер. с англ. В. Биркан. -Израиль: Яир, 1989. -279 с.
• РАССЫПАННЫЕ ИСКРЫ./ Визель Эли.; Пер. В. Глинер, А. Окунь; ред. Р. Зернова. -2-е изд. –Иерусалим: Гешарим; М.: Мосты культуры, 2000. -239 с.
• СЛЕДУЮЩЕЕ ПОКОЛЕНИЕ / Эли Визель; Пер.с англ. А.Яковлева; исл. священника Георгия Чистякова. -Москва: Текст. Журнал «Дружба народов», 2001. -192 с.