Ca deobicei vara blogul nostru se transformă într-un long list de recomandare pentru lectură: pentru cei de s-au odihnit deja și s-au reîntors cu forțe noi la muncă, pentru ce care își fac bagajele ca să plece în vacanță. Mă rog, e vară, e cald… e bine. Mai jos vă propunem cîteva cărți de pe rafturile bibliotecii noastre pentru a le savura în acest sfîtșit de vară. Mai mult, nu ne supărăm dacă lăsați vreo carte-două să le citiți toamna. Vorba veche: vara trece, cărțile rămîn 🙂

Aharon Appelfeld. PE NEAȘTEPTATE, DRAGOSTE. – Iași, 2010.

Autorul urmărește sentimentele care se înfiripă treptat între Ernest, un scriitor septuagenar bolnav și măcinat de ură, și menajera sa Irena, o tînără lipsită de cultură, în ființa căreia se contopesc însă noblețea sufletească și înțelepciunea evreilor care trăiesc în spiritul tradiției și al iubirii de Dumnezeu. Această întîlnire providențială îl ajută pe Ernest să regăsească, după îndelungi ani de rătăciri, calea către originile sale, către limba sa maternă și către dragostea de înaintași, care devine forța vitală a creației lui.

Bashevis-Singer Isaac. ŞOŞA. – București, 2004.

Romanul este scris la persoana întâi, iar naratorul, tânărul scriitor şi publicist Aaron Greidinger din Varşovia interbelică, retrăieşte parţial biografia autorului însuşi. Povestea ne spune că, la aproape douăzeci de ani de la evadarea lui din Krochmalna, celebrul cartier al sărăcimii evreieşti din capitala Poloniei, Aaron Greidinger (pe care prietenii îl alintă cu apelativul „Ţuţik”, băieţandrul) se întoarce acolo, dar numai cu intenţia unei descinderi turistice. Însoţeşte o actriţă a teatrului idiş, Betty Slonim, sosită din America şi dornică să se scalde, pe parcursul unei promenade, în „pitorescul” mizeriei acelui furnicar de oameni. Acest capriciu îi rezervă însă tânărului condeier un impact care-i va modifica radical viaţa. Fără să se aştepte, o regăseşte aici pe Şoşa, dragostea lui din copilăria petrecută în aceeaşi clădire sordidă.

Bernheim Emmanuèle. SOŢIA LUI; VINERI SEARA. – Târgoviște, 2005.

Soţia lui: o poveste clasică şi elegantă despre adulter. Vineri seara: o noapte de dragoste senzuală şi fără cuvinte. Scrise în stil minimalist, cele două romane răspund perfect ideii de scenariu de film. Deşi, în mod paradoxal poate, ele au şi tonul unei confesiuni. Confesiune aparent plată, fără efuziuni stilistice, decupând sigur şi fără pic de metaforă trăirile personajelor. Nu conţine gânduri, nu face filosofie. Nici nu acuză, nici nu salvează. Un colţ de stradă, un stâlp, un umeraş, paşii bărbatului, carnea femeii: simple fragmente şi un timp mut al mişcării. Bernheim te transformă în privitorul plasat în spatele ecranului. Rătăcit în pânzele realului. Ar putea fi un Lynch din care am scuturat visceralul. Ar putea fi un Godard încetinit şi dezmembrat. Ar putea fi Gară pentru doi, fără trenuri şi săli de aşteptare. Aceste romane-scenariu sunt scrise în colaborare cu mintea cititorului. Motor!

Gary Romain. HIMERE. – Chișinău, 2007.

O poveste de dragoste în mijlocul unei Europe pline de războaie. Este istoria lui Ludovic, tânărul născut cu harul-deopotrivă binecuvântat şi blestemat- al unei memorii excepţionale. El are de ales între dragostea imposibilă pentru Lila, prima fată din viaţa sa şi părerea «înţeleaptă» a lumii care spune că «vor mai veni şi altele»; între a lupta împotriva ocupantului german şi a colabora sau măcar covieţui cu el, aşa cum fac oamenii cu scaun la cap.

Mangher Ițic. CARTEA RAIULUI. – București, 1977.

Nu ostenesc să mă reîntorc la geniul lui Mangher. Avem în față o ”carte de o voioasă deznădejde”, un ”râs-plâns” în care se găsesc ”cele mai intime clipe trăite, multe din propria-mi viață, suferință și iubire”, după cum declara autorul în 1939, refugiat fiind la Paris. Cartea e o poveste despre Rai, de unde un copil se naște pe pământ și în urma unui bine ticluit șiretlic nu uită cum era acolo,  în Rai așa că le povestește deîndată părinților și mai marilor satului cele mai de seamă evenimente din viața sa îngerească.

Shepard Sara. MICUTELE MINCINOASE

Printre casele elegante și curțile perfect îngrijite din localitatea Rosewood, statul Pennsylvania, fiecare are cîte ceva de ascuns – și mai ales cele patru micuțe mincinoase. Spencer, Hanna, Aria si Emily, colege de liceu și bune prietene, și-au ținut cu grijă ascunse secretele înca de cînd cea mai bună prietenă a lor, Alison DiLaurentis, un fel de „șefă” a grupului, a dispărut în mod misterios cu trei ani în urmă. Dar în momentul în care fetele încep să primească mesaje amenințătoare semnate „A”, secretele lor – cele mai neînsemnate, dar și cele de mult îngropate – par a fi în pericol de a fi dezvăluite. Nimic nu mai pare să fie la fel în Rosewood! Prietenie, mister, povești de dragoste, o posibilă crimă… într-un cuvînt, suspans!

Ulițkaia Ludmila. MINCIUNILE FEMEILOR. – București, 2008

Toate femeile sincere seamana intre ele, dar fiecare mincinoasa… e mincinoasa in felul ei. Femeile mint cum respiră, spune Ludmila Ulițkaia. Drept e că nu toate, numai cele care au darul fabulației. Minciunile lor sunt gogonate, unele sunt frumoase, rod al unei fantezii debordante, altele sunt urâte, „schioape“, ascund adevăruri crude. Când mint, femeile povestesc istorii personale, căci minciuna trăită și spusă cu lacrimi în ochi, ca să înduioșeze, devine credibilă pentru naivi. De exemplu Jenia, femeia care migrează de la o minciună la alta legănd poveștile, nu știe să mintă, dar învață arta de a se lăsa mințită.  De aceea cea mai teribilă poveste este chiar a Jeniei, în care minciuna e mult mai bine ascunsă decât in celelalte. Sau poate atât de la vedere, ca n-o bagi în seamă. Dacă o descoperiti, e clar că știti câte ceva despre «arta de a trăi».

VENIȚI LA BIBLIOTECĂ ȘI SAVURAȚI DIN DELICIUL LECTURII