evreii Moldovei прикрепленные посты
File de calendar
05.09.2024 Блог
La 4 septembrie a început luna ELUL. O lună care durează 29 de zile și de care ne vom despărți la 3 octombrie, când va începe luna TIȘREY. Luna Elul este o perioadă de pocăință în pregătirea marilor sărbători ebraice de toamnă Roș Hașana și Yom Kippur.
Elul se află sub oblăduirea zodiei Fecioarei. Nativii acestei zodii sunt considerați norocoși, muncitori și foarte bine organizați. Ei pot realiza multe în viață fără să depună eforturi prea mari, dar nu se agață de idealuri greu de atins. Cei născuți în luna Elul sunt foarte practici, le place să adune bani și să se bucure de confort material. Când dau de greu, au mereu o portiță de scăpare.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ELUL SUB ZODIA FECIOAREI.
7 elul/10 septembrie
ȘMIL IRIS (nume la naștere Șmuel Mordhe Iris; Chișinău — 30 ianuarie 1960, Buenos Aires) – actor în teatrul evreiesc de limbă idiș, traducător, memorialist. 135 de ani de naștere.
S-a născut într-o familie săracă. Studiile le-a făcut la heder, la școala populară și la yeșivot. Tatăl său l-a dat calfă la o prăvălie, însă băiatul a fugit cu un circ ambulant. În 1903 a început să facă studii într-un cerc teatral. În 1905 a debutat în piesa „Vrăjitoarea” de A. Goldfaden. În 1908 revine la Chișinău, unde se angajează în trupa Avram Fișzon, una dintre cele mai bune de pe atunci. În 1916, a fost mobilizat pe front și trimis în Orientul Îndepărtat, de unde a dezertat împreună cu alți actori și s-a mutat la Harbin. Aici a jucat în trupe evreiești și rusești până în 1918, apoi s-a mutat la Odesa, unde în 1919, împreună cu Shie Bertonov, a fondat primul Teatru Evreiesc de Stat. În 1921 a jucat la Teatrul „Muster” din România, apoi cu o trupă ambulantă în Basarabia. În 1923 se mută cu traiul la New York. Peste ceva timp revine în Basarabia. În anii 1927-1928 – în România, în 1928-1929 – la Viena. În 1929 pleacă în turneu în Brazilia și Argentina, unde se stabilește definitiv. A tradus mult în idiș din Nicolai Evreinov, George du Maurier, Gerhart Hauptmann, Charles Dickens ș.a. În 1956, a publicat un volum de memorii despre viața teatrală din Buenos Aires, care a devenit o sursă valoroasă de informații despre dezvoltarea teatrului evreiesc în mai multe țări, precum și despre jargonul klezmer. A publicat și poezii umoristice.
20 elul/23 septembrie
ELIEIZER PODREACIK (1914, Secureni, Basarabia — 10 aprilie 2000, Tel Aviv) – critic literar, profesor, bibliograf. A scris în idiș. 110 ani de la naștere.
A studiat la Seminarul Învățătorilor Cernăuți. La început anilor ‘30 lucrat ca profesor într-o colonie de copii împreună cu fabulistul Eliezer Steinbarg, apoi a predat în școlile evreiești din România. Primele sale încercări literare le-a publicat în ziarul „Chernovitser Blater”. După război a trăit la Moscova, a predat limba și literatura evreiască la studioul teatral de la Teatrul Evreiesc de Stat din Moscova. În 1961 a activat la revista „Sovetish Geimland”. În 1971 a plecat în Israel, a predat la Universitatea din Tel Aviv, a publicat pe scară largă în periodice și, la sfârșitul anilor 1970, a dobândit statutul de unul dintre cei mai influenți critici literari de limba idiș. A publicat mai multe colecții de opere literare, inclusiv despre poetul Ițic Mangher, o carte de memorii și o colecție de poezii. Arhiva lui Podreacik este păstrată în Biblioteca Seminarului Lazovsky-Bronstein de la Universitatea Bar-Ilan.
21 elul /24 septembrie
Sir MICHAEL POSTAN (1899, Bender, Basarabiа – 12 decembrie 1981, Cambridge, Marea Britanie) – distins istoric al epocii medievale și economist considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai domeniului istoriei economice. Contribuțiile sale remarcabile au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării acestei discipline, transformând-o într-un subiect academic separat. 125 ani de la naștere.
Și-a început studiile la Universitatea din Petrograd. Ulterior, a ajuns în Marea Britanie, unde și-a continuat formarea la London School of Economics, obținând titlul de master în 1926. Specializarea principală i-a fost economia istorică a Europei medievale, concentrându-se asupra proceselor demografice și migrației populației. În 1933, a editat și a contribuit la un volum de studii „Studies in English Trade in the Fifteenth Century” (Studii despre comerțul englez în secolul al XV-lea). De-a lungul carierei sale, Postan a scris despre o varietate de subiecte, de la manuscriptul medieval „Carte Nativorum” la economia britanică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Metoda sa neo-malthusiană în abordarea problemelor dezvoltării economice și demografice a avut o influență semnificativă asupra istoriografiei postbelice, contribuind la înființarea Cambridge Group for the History of Population and Social Structure, cunoscut pentru studiile sale despre demografia istorică a Marii Britanii. Punctul culminant al carierei sale a fost redactarea impresionantei „Cambridge Economic History of Europe from the Decline of the Roman Empire” (Istoria Economică a Europei de la Declinul Imperiului Roman), o operă în opt volume, publicată între 1941 și 1989, ultimul volum apărând post-mortem. Sir Michael Postan a fost nu doar un cercetător de excepție, ci și un mentor apreciat și un promotor al cunoașterii în domeniul istoriei economice. Contribuțiile sale notabile și influența durabilă îl consacră drept o figură esențială în peisajul academic și în proiectul «100 de inventatori din Moldova».
28 elul / 1 octombrie
JACOB BERNSTEIN-KOGAN (1859, Chișinău – 21 mai 1929, Dnepropetrovsk, imp. Rus) – medic, sionist și activist al comunității evreiești, primul medic în coloniile evreieşti din Palestina și unul dintre fondatorii Asociației Medicilor din Țara Israelului. 165 ani de la naștere.
Tatăl său a fost o figură importantă în comunitatea evreiască din Chișinău. Ca activist sionist, Bernstein-Kogan a condus biroul de corespondență din Chișinău al mișcării sioniste. În timpul pogromului de la Chișinău din 1903 , casa familiei sale a fost jefuită. Ca organizator și activist, a strâns bani pentru ajutorul sinistraților și a jucat un rol important în răspândirea gradului de conștientizare a pogromului în întreaga lume. Mai târziu a părăsit Chișinăul de teamă represaliilor. În 1907 s-a stabilit în Palestina, a lucrat ca medic în Galileea de Jos și Petah Tikva și a devenit primul medic al coloniilor evreiești din țară. La sfârșitul anului 1910 s-a întors la Chișinău, a fost membru al Dumei Orașului Chișinău. Ca medic privat la Chișinău, a avut o clinică de boli interne și pediatrice în „Fontanny pereulok”, nr. 15. În același timp, a ocupat funcția de președinte al secției basarabene a Ligii împotriva Tuberculozei și a primit pacienți în ambulatoriul acesteia. În 1925, s-a stabilit din nou în Palestina, unde locuia deja fiica sa; în septembrie 1926 a devenit ambasador al JDC în coloniile agricole evreiești din Ucraina sovietică, a lucrat ca medic în așezările agricole evreiești din Crimeea, a murit la 12 mai 1929 la Dnepropetrovsk.
Related Posts
File de calendar
05.08.2024 Блог
La 5 august începe luna AV – o lună de vară, care durează 30 de zile. Luna Av este menționată prima dată în Talmud în jurul secolului al III-lea. Ea este singura lună al cărei nume nu apare în Biblie. În iudaism luna Av este privită ca o lună evocatoare de dezastre, deoarece, după tradiție, în ziua de 9 a lunii, denumită în ebraică Tisha B’Av a fost distrus, de două ori, Templul din Ierusalim – în 586 î.Hr de către babilonieni și în 70 d.Hr de către romani. De asemenea, la 9 Av a căzut cetatea Betar, ultimul fort al răsculaților evrei în vremea revoltei antiromane a lui Shimon Bar Kohba, de asemenea la 9 Av 5050 (anul gregorian 1290) au fost izgoniți în Evul Mediu evreii din Anglia. Pentru acest motiv ziua de 9 Av este la evrei o zi de post. În schimb, ziua de 15 Av (pe scurt Tu B’Av) este o zi de sărbătoare, în zilele noastre fiind celebrată ca zi a dragostei.
Cei născuți în luna Av sunt oblăduiți de zodia LEULUI. Persoanele născute în această zodie sunt totodată capricioase, schimbătoare și emotive, dar și puternice și foarte generoase. Energia de la mijlocul verii le ajută să fie active și să reușească aproape tot ce își propun. Au calităti de lider, sunt sociabile și deschise, dar au și un temperament dificil în condiții de stres. Sunt idealiste și au nevoie de cineva să le pună cu picioarele pe pământ când este necesar.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA AV
SUB ZODIA LEULUI
4 av/8 august
Favel COGAN (1924, Cetatea Albă, Basarabia – 9 decembrie, 2000, Ekaterinburg, Rusia) – savant-igienist, autor de lucrări științifice în domeniul bolilor profesionale. 100 ani de la naștere.
LIA VAN LEER (născută Lia Grinberg; 1924 Bălți, Basarabia – 13 martie 2015 Ierusalim, Israel) – pionieră și animatoare a vieții cinematografice în Israel, filantroapă și activistă pe tărâm obștesc. 100 ani de la naștere.
În 2004 a primit Premiul Israel (premiul de stat) pentru contribuția determinantă la dezvoltarea culturii cinematografice în această țară. Distincția i-a fost acordată în calitatea de fondatoare și directoare (până în anul 2008) a Cinematecii din Ierusalim și a Festivalului Internațional de film care se desfășoară la Ierusalim începând din 1984.
S-a născut într-o familie iubitoare de cultură. Tatăl ei, Simon Grinberg a fost director de bancă, iar mama — Olga, — cosmeticiană. A plecat în Palestina mandatară în anul 1940 să-și viziteze sora, și nu s-a mai înapoiat din pricina războiului. Părinții ei și alți membri ai familiei au pierit în Holocaust. În Palestina și-a făcut studiile la Facultatea de științe umaniste a Universității Ebraice din Ierusalim. La Tel Aviv l-a cunoscut în 1948 pe Wim van Leer (1913-1992), inginer, pilot, ziarist, dramaturg și producător de film originar din Olanda și i-a devenit soție. Wim van Leer fusese salvat la vârsta de 25 ani din Germania nazistă primind azil în Marea Britanie împreună cu alte mii de evrei, majoritatea copii, după pogromul din Noaptea de cristal.
Perechea s-a stabilit la Haifa unde au înființat împreună în 1955, primul cineclub din Israel. Soții van Leer au colindat un timp prin numeroase așezări rurale și urbane de pe cuprinsul Israelului proiectând voluntar filme pentru locuitorii captivați de cinema.
Curând din cineclubul întemeiat de ei s-a născut Cinemateca din Haifa. Colecția lor personală de filme s-a dezvoltat cu timpul, astfel că în 1960 s-a întemeiat pe baza ei Arhiva Israeliană de filme, acceptată în 1963 ca membru al Federației Internaționale de Filme. În 1973 soții van Leer s-au mutat la Ierusalim unde, cu ajutorul primarului Teddy Kollek și al Fundației «Ierusalim», au construit în 1981 sediul permanent al Arhivei Israeliene de Film, al Cinematecii și al Festivalului Internațional de film (înființat în 1984).
10 av/14 august
Emmanuel RAIS (1909, Hotin, Basarabia – 28 ianuarie, Paris) – critic literar, poet, traducător și eseist al emigrației ruse la Paris. 115 ani de la naștere.
Tatăl său Matus Raice a fost manager la uzina de zahăr rafinat, bunicul a fost scriitor și traducător în idiș. În 1927 familia a părăsit Basarabia și s-a stabilit la Paris; Emmanuel a rămas în România pentru a studia. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București (1931), după care a lucrat ca avocat la Hotin. Pe lângă idiș, rusa, ebraica și româna, el cunoștea la perfecție franceza, engleza, germana, ucraineana și o serie de limbi est-europene și orientale (inclusiv latina și greaca veche), în total 18 limbi. Stabilit la Paris (1934) un timp a lucrat ca bibliotecar. În timpul ocupației Franței a participat la mișcarea de rezistență la Grenoble și la Saint-Laurent-du-Pont (departamentul Isère). În anii 1940-1950, a contribuit la ziarul Le Monde Juif (Lumea evreiască) și s-a publicat în revista Esprit. După ce a primit diploma de bibliotecar, a lucrat la La bibliothèque de l’Alliance israélite universelle (biblioteca Uniunii Evreiești Mondiale), apoi la Biblioteca Națională. Emmanuel Rice este autorul a numeroase articole și recenzii monografice despre poeții ruși contemporani (Osip Mandelstam, Boris Poplavsky, Bulat Okudzhava, Leonid Gubanov), precum și despre literatura franceză și ucraineană. A alcătuit o antologie de poezie rusă din secolul al XVIII-lea până în zilele noastre în limba franceză (Anthologie de la poésie russe: du XVIIIe siècle à nos jours, 1947), unde a fost autorul majorității traducerilor. În 1967, a întocmit și a scris prefața la antologia poeziei moderne ucrainene în limba franceză „L’Ukraine, cette inconnue”. A tradus o serie de manuscrise ebraice, inclusiv midrashim, în franceză. În 1966, a fost membru fondator al lojii masonice „Vocea Ucrainei”.
21 av/25 august
REVEKKA GALPERINA (1894, Edineț, Basarabia – 2 noiembrie, 1974, Moscova) – traducătoare de literatură engleză și germană. 130 ani de la naștere.
Unul dintre cei mai prolifici traducători sovietici, Galperina a produs zeci de traduceri ruse ale unor opere literare celebre. Deși a tradus în principal din engleză și germană, ea vorbea până la douăsprezece limbi. Autorii traduși de Galperina: James Fenimore Cooper, Theodore Dreiser, Hans Fallada, Lion Feuchtwanger, Franz Fühmann, O. Henr , ETA Hofmann, Franz Kafka, Sinclair Lewis, Jack London, Heinrich Mann, Thomas Mann, Dieter Noll, Hans Erich Nossack, Edgar Allan Poe, Anna Seghers, Robert Sheckley, Adalbert Stifter, William Makepeace Thackeray, Mark Twain și Stefan Zweig.
23 av/27 august
PINHUS-DUVID (Pedro) SPRINBERG (1889, Zgurița, jud. Soroca, Basarabia – 29 iulie, 1974, Montevideo, Uruguay) – jurnalist, prezentator radio, editor argentinian și uruguayan. A scris în limbile idiș și spaniolă. 135 ani de la naștere.
S-a născut în familia lui Iankev Sprinberg și Etl Slobodianik. În 1903 a emigrat în Argentina. În 1933, s-a stabilit la Montevideo, Uruguay. În 1908, împreună cu I. Edelstein, a fondat primul ziar anarhist din Argentina, numit Labm Un Freihite („Viață și libertate”, Buenos Aires). Împreună cu fratele său, jurnalistul și dramaturgul Mauricio Sprinberg, în 1913 a fondat la Buenos Aires revista Shtraln („Raze”), iar în 1933, singurul ziar evreiesc zilnic din Uruguay – Uruguayer Tog („Ziua Uruguayului”) din Montevideo. A publicat și sub pseudonimul Mephisto. Împreună cu soția sa Katalina au fondat la Montevideo postul de radio evreiesc Hora Cultural Israelita (1933), mai întâi în idiș, apoi în spaniolă, pe care l-a deținut până la sfârșitul vieții.
ISAAC KITROSSER (1899, Soroca, Basarabia – 10 august 1984, Paris, Franța) – fotograf și inginer, inventator în domeniul fotografiei. 125 ani de la naștere.
A fost cel mai mare dintre cei trei fii din familia lui Huna Kitroser (1874-1941) și a soției sale Bluma. Vară a tatălui său a fost soția și muza sculptorului francez Jaques Lipchitz, Bertha Kitrosser. Tatăl și verii săi Osip și Grigori, au fost împușcați la 8 iulie 1941 de către soldații germani în râpa de lângă podul Bechir, la intrarea în Soroca, împreună cu alți 41 de reprezentanți ai comunității evreiești a orașului; mama a murit în ghetoul din Vertiujeni. A absolvit liceul din Soroca și Institutul Electrotehnic din Praga, apoi s-a stabilit la Paris. S-a angajat în fotografie științifică și artistică (arhitecturală, portretă, abstractă). Este cunoscut pentru invențiile din domeniul fotografiei, inclusiv tehnica fotografiilor cromogene în ultraviolet și cu raze X.
A fost membru al Résistance française în timpul celui de-al doilea război mondial. A fost arestat de Gestapo și internat la Septfonds (Tarn-et-Garonne) unde a reușit să continue ca fotograf. Fotografiile sale despre Septfonds, inclusiv Cérémonie juive dans le camp de Septfonds, au fost printre primele fotografii publicate în lagărul de concentrare după eliberare în 1944.
După război, Kitrosser a lucrat la revista Paris Match. A fost ilustrator al seriei Bibliothèque de l’amitié a editurii pariziene G.-T. Rageot. A lucrat de asemenea ca jurnalist și inginer chimist. A fost membru al Uniunii Inginerilor ruși din Franța (1968-1978).
GERMAN GOLDENȘTEIN (1934, Otaci, jud. Soroca, Basarabia – 10 iunie 2006, New York, SUA) – clarinetist și colecționar al muzicii evreiești est-europene, cunoscută ca klezmer. A fost ultimul reprezentant remarcabil al tradiției klezmer basarabene. 90 ani de la naștere.
La începutul celui de-al doilea război mondial, împreună cu familia, a fost deportat de autoritățile române, mai întâi în Moghilău, apoi în ghetoul Berșad din Transnistria, unde au murit părinții săi. Ulterior, împreună cu cei doi frați mai mari ai săi au fost repartizați de Crucea Roșie la orfelinate din România în 1943, iar după eliberarea lor la sfârșitul anului 1944, au fost transferați la un orfelinat din Odesa. În 1945, a fost trimis să studieze la o academie militară din România, iar un an mai târziu, datorită abilităților sale muzicale, a fost trimis la școala militară de muzică din Odesa la clasa de clarinet.
A lucrat ca mașinist și, în același timp, a început să cânte în orchestra muzicienilor evrei basarabeni. Orchestra s-a specializat în interpretarea klezmerilor de folclor muzical basarabean, cântând la nunți și alte sărbători în orașele și sate din Moldova.
În 1994, a emigrat împreună cu familia în SUA, aici devenind un clarinetist și muzicolog care a adus tradiția klezmeră în această țară. Tot în acea perioadă, reușise să adune o colecție de aproape o mie de melodii klezmer pe care le transcrisese de-a lungul anilor.
Related Posts
File de calendar
08.05.2024 Блог
În data de 9 mai intrăm în luna IYAR. Numele este de origine babiloniană. În Biblie este numită zif. Este o lună de primăvară de 29 de zile.
Luna IYAR din zodiacul evreiesc este cuprinsă între luna aprilie și luna mai, corespunzând cu perioada TAURULUI din zodiacul european. Este cea de a doua lună dupa renașterea pe care o aduce Nissan și sporește energia de la începutul anului. Persoanele născute în această perioadă a anului sunt puternice, hotărâte și pline de energie. Sunt foarte muncitoare și realiste și se implică numai în proiecte din care știu că au de câștigat. Beneficiază de mult noroc și reușesc să aibă o viață îndestulată.
PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,
ORIGINARI DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA
CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA NISAN
SUB ZODIA BERBECULUI
7 iyar/15 mai
NATAN GRINFELD (numele la naștere Nuta-Mendl; 1884, Chișinău – 3 august 1962, Leningrad) – revoluționar, diplomat, organizatorul producție de film, precum și a tratrului de operă și balet „S. M. Kirov” din Sankt Petersburg. 140 de ani de la naștere.
A fost unul dintre cei șase copii din familia avocatului Yankel Grinfeld (care a murit când Natan avea 7 ani) și a soției sale Brana. În adolescență, a lucrat într-un atelier mecanic și ca ucenic la o centrală electrică. În 1899, și-a continuat studiile în Odesa. În anii 1900-1902, sub pseudonimul „Iakov”, a lucrat ca propagandist în orașele Odesa și Chișinău. Din cauza amenințării cu arestare pentru participarea la mișcarea muncitorească în 1902, a fost nevoit să fugă în America. La sfârșitul anului 1904 s-a întors ilegal în Rusia. La 28 aprilie 1905 a fost arestat iar la 13 ianuarie 1906, pentru apartenența la „grupul militant anarho-comunist”, a fost condamnat la 4 ani de muncă silnică. În 1909 a fugit în Franța. Revoluția din februarie l-a găsit în Italia, unde a lucrat ca traducător și corespondent străin pentru periodice în mai multe limbi. În 1922, a fost trimis să organizeze primirea delegației sovietice la Conferința de la Genova. În 1923, a fost numit în postul de secretar al comisarului poporului pentru comerțul exterior al URSS. Din 1925 a fost reprezentantul Sovkino în Franța, Anglia, Italia și Spania. În 1933, a fost numit primul director al fabricii de film din Leningrad „Soyuztekhfilm № 1”. Din 1936 a lucrat ca director al Teatrului de Operă și Balet „S. M. Kirov”. La 16 noiembrie 1937 a fost arestat. Acuzat că planifică să arunce în aer întreaga elită de la Leningrad, condusă de Andrei Jdanov. În februarie 1938 a fost condamnat la moarte, comutată în 10 ani în lagăre de muncă forțată. La scurt timp după eliberare în 1948, a fost arestat din nou. Până în 1954 a fost în exil în regiunea Krasnoyarsk. A murit la 3 august 1962 la Leningrad. Înmormântat la cimitirul evreiesc Preobrazhenskoye.
15 iyar/23 mai
IURII HARMELIN (1954, Chișinău – 8 august, 2020, Chișinău) – regizor de teatru, pedagog. Maestru în Artă (2000), Om Emerit al Republicii Moldova (2007). Fondatorul și regizorul șef al Teatrului „Din Strada Trandafirilor” (1978-2020). Cetăţean de onoare al orașului Chişinău (2014). 70 de ani de la naștere.
În 1977 a absolvit Institutul de Stat de Limbi Străine Pyatigorsk cu specialitatea „Profesor de limbile engleză și germană”. A lucrat învățător într-un sat din Cecenia. În 1978 se angajează profesor de limbile engleză și germană la școala medie Nr. 55 din Chișinău pe Strada Trandafirilor. Iurie Harmelin a fost un regizor desăvârșit, montând peste 200 de spectacole din repertoriul culturii ruse și internaționale și insuflând tinerilor dragostea pentru Melpomene și Thalia, muzele care veghează scena vieții, a tragediei și a comediei. Maestrul Harmelin a fondat și unul dintre cele mai îndrăgite festivaluri de teatru de la noi – „Moldfest.rampa.ru”, în cadrul căruia s-au afirmat atât tinere talente autohtone cât și viitoare stele ale scenelor din zeci de alte state ale lumii. Pentru merituoasa sa activitate didactică, Iurie Harmelin a primit Ordinul „Gloria Muncii”, iar pentru rolul jucat în cultivarea artelor a devenit în anul 2014 cetățean de onoare al Chișinăului.
16 iayr/24 mai
MOIȘE KOGAN (1879, Orhei – 3 martie 1943, lagărul de concenrtare Auschwvitz) – sculptor, grafician. 145 de ani de la naștere.
S-a născut într-o familie de evrei religioși. A învățat la gimnaziu la Chișinău. Fratele său Șneer Kogan (1875-1940), a fost fondatorul și profesor al Școlii de Pictură din Chișinău (mai târziu Școala Superioară de Arte Plastice). Între anii 1899-1903, împreună cu fratele său, a studiat la Academia de arte din München. Pentru prima dată trei reliefuri de bronz ale lui Kogan au fost expuse la expoziția de la Berlin și München la Salonul de toamnă din 1908. A participat cu expoziții personale la galeria de artă din Bremen, în muzeul Folkwang din Essen și muzeul de stat din Halle. La Weimar a colaborat cu Henry van de Velde. În 1910 pleacă la Paris, unde a lucrat cu Auguste Rodin și Aristide Maillol. Participă cu o serie de expoziții la Secession la Berlin, Bremen, Dresda și Basel. În februarie 1942, Kogan a fost capturat de colaboraționiștii francezi și transportat în lagărul de la Drancy, iar pe 3 martie a aceluiași an, imediat după sosire, a fost ucis în camera de gazare a lagărului de concentrare de la Auschwitz. Prima expoziție postumă de lucrări ale lui Moșe Kogan, organizată de celebrul critic de artă John Rewald, a avut loc în 1955 la galeria pariziană Zak din Rue de l’Abbaye nr. 16; De atunci, au mai avut loc câteva alte expoziții personale, inclusiv în 1964 la Düsseldorf și – cu ocazia centenarului sculptorului – în 1979 în Olanda.
SEMOIN DUHOVNÎI (1934, Florești – 24 ianuarie 2006, Israel) – artist de operetă, bariton. 90 de ani de la naștere.
În 1960 a absolvit Conservatorul din Chișinău. Actor al rolurilor eroico-dramatice, a jucat în filme și spectacole: „O petrecere de seară cu italienii” (1970), „Melodiile iubirii” (1974), „Iubesc opereta” (1975), „Serenadă târzie” ( 1979). În 1988 a părăsit teatrul din motive de sănătate, iar în 1990 s-a mutat cu traiul în Israel. A murit pe 24 ianuarie 2006.
Related Posts
Menora nr 15
06.02.2024 Menora, Издания: наука, публицистика