La 25 august intrăm în lula ELUL. Este o lună de vară-toamnă care durează 29 de zile și de care ne vom despărți la 23 septembrie, când va începe luna TIȘREY. Numele lunii Elul (ca și al celorlalte luni) provine din Babilon și este legat de cuvântul akkadian „ululu” — „recoltare, seceriș”. Elul este ultima lună a anului înainte de Rosh Hashana (Ajunul Anului Nou în calendarul evreiesc). În această perioadă, se obișnuiește trezirea zilnică înainte de răsărit și citirea rugăciunilor selihot (iertare), precum și suflarea în cornul de berbec, șofar.

Luna Elul se află sub protecția zodiei FECIOAREI. Nu în zadar se spune în Scriptură: Întoarce-te, fecioară a lui Israel, întoarce-te în aceste cetăți ale tale! (Ieremia, 31,20). Pentru că Elul este luna pocăinței și a întoarcerii la Cel de Sus.

Nativii acestei zodii sunt considerați norocoși, muncitori și foarte bine organizați. Ei pot realiza multe în viață fără să depună eforturi prea mari, dar nu se agață de idealuri greu de atins. Cei născuți în luna Elul sunt foarte practici, le place să adune bani și să se bucure de confort material. Când dau de greu, au mereu o portiță de scăpare.

PERSONALITĂȚI NOTORII EVREI,

DIN BASARABIA ȘI MOLDOVA

CARE S-AU NĂSCUT ÎN LUNA ELUL

SUB ZODIA FECIOAREI

21 elul / 14 septembrie

ABRAM BARAȚ (1895, s. Tîrnova, j. Soroca, Basarabia – 1975, Paris) – sculptor și maestru șahmatist. 130 ani de la naștere.

S-a născut în familia negustorului Gersh (Gerșko) Baraț (1860—?)[3]. În anii 1920 a studiat sculptura la Școala de Arte Frumoase din Paris, participând în același timp, de la începutul anilor 1920, la turnee de șah în Franța, Marea Britanie și România. A trăit la Paris până la sfârșitul vieții. A reprezentat România la olimpiadele internaționale de șah de la Hamburg (1930) și Praga (1931). A participat la expozițiile Salonului de Toamnă din Paris (1926-1928). A fost prieten cu șahistul Alexandr Aleohin și a scris o carte de memorii despre el (Testament d’Alekhine, 1972). În 1956 a realizat monumentul funerar al acestuia în cimitirul Montparnasse din Paris.

28 elul / 21 septembrie

ISAI ALTERMAN (1910, Oriol, Rusia – 1 noiembrie 1985, Chișinău). Dirijor de operă și simfonic, pedagog. Artist emerit al RSS Moldovenești (1963). 115 ani de la naștere.

A studiat vioara și compoziția la Conservatorul din Leningrad „N. A. Rimski-Korsakov” (1930-1939). În perioada 1937-1943 a fost dirijor al orchestrei de radio din Leningrad (în timpul blocadei Leningradului a rămas în oraș). A fost decorat cu Ordinul Steaua Roșie (1944) și Ordinul Drapelul Roșu al Muncii (1960), medaliile „Pentru apărarea Leningradului” (1942) și „Pentru victoria asupra Germaniei în Marele Război pentru Apărarea Patriei 1941-1945” (1945). În perioada 1958-1961 l-a înlocuit pe David Gerșefeld în funcția de dirijor principal al Teatrului de Operă și Balet din Chișinău. A predat la Institutul de Arte „G. Muzicescu” din Chișinău.  Din 1969 și până la sfârșitul vieții, a fost dirijor principal al Teatrului de Operă și Balet din Chișinău.