EBRAIKA

Monumentul celor Drepți între popoare la Memorialul Yad Vashem, Ierusalim

Plecăciuni adînci vouă, DREPȚII POPOARELOR LUMII

Astăzi în Europa este marcată ZIUA DREPȚILOR ÎNTRE POPOARE – titlu acordat în viață sau post mortem, de statul israelian martirilor și eroilor ne-evrei care, în vremea Holocaustului, în condiții vitrege, și-au riscat viața, familia și averea pentru a-și păstra omenia și iubirea aproapelui, ajutându-i și salvându-i pe evreii prigoniți.

Pînă la 1 ianuarie 2016 acest titlu a fost decernat unui număr de 26 119 persoane. În  Republica Moldova titlul de Drept între popoarele lumii îl dețin 79 de persoane.

Iată doar cîteva nume:

• LOZAN PARAMON ȘI TAMARA 

Soții Lozan locuiau în orașul Nisporeni din Moldova. Paramon Lozan era directorul unui gimnaziu, unde soția lui lucra ca profesoară. Când regiunea a intrat sub control românesc, Paramon Lozan a fost somat să deschidă școala pentru a servi temporar de arest pentru evreii din regiune. Cinci zile mai târziu s-a zvonit că evreii deținuți în clădirea școlii vor fi omorâți. Pentru a preîntâmpina crima, Paramon Lozan a hotărât să le ajute să evadeze. După câteva zile el a fost executat de către autoritățile militare române. Dosar 7338.

• MARCENCO, IVAN,  FEOKLA,  LEONTY,  NINA, NIKITA, TATIANA

Frații Marcenko locuiau împreună cu familiile lor în orașul Rîbnița, în apropierea ghetoului. În martie 1944, când armata română se retrăgea din acea zonă, Marcenko au adăpostit pînă la sfîrșitul războiului familia Galperin. Dosar 8207.

• MOROZOVSKI VITALI ȘI ALEXANDRA

Soții Morozovski erau învățători la școala din satul Mocra, Raionul Rîbnița. Unul dintre elevii lor – Grigorii Farber, un băiat evreu care locuia cu părinții,  în colhozul din apropiere. În decembrie 1941, când nemții și românii au deținut controlul asupra Moldovei, Grigorii Farber a cerut adăpost la frații Morozovski. Ei l-au ascuns pe copil în podul casei timp de două luni și i-au asigurat cele necesare pentru trai. Dosar 7135.

• NEDELIAK IVAN ȘI ANNA

Soții Nedeliak locuiau împreună cu cei doi copii ai lor în Kirpicinaia Slobodka, suburbie a Tiraspolului. În iulie 1941, familia Nedeliak i-a adăpostit pe doi frați Efim și Simion Mirocinik, singurii evrei din Oceacov care au mai rămas în viață după masacrul care se petrecuse acolo cu o săptămână înainte. Dosar 6990.

• GHEORGHE ȘI VARVARA PELIN

Soții Pelin erau agricultori în satul Mălăiești, Tiraspol. În martie 1944 ei l-au adăpostit în casa lor pe Lev Bruter, un tânăr evreu pe care îl cunoscuseră înainte de război, originar din satul Căușeni din Moldova. Dosar 6853.

• PEREPLECINSKI VLADIMIR ȘI MARIA

Într-o zi din septembrie 1941, Maria Perplecinski a adus acasă o fată, Claudia Vainștein, care scăpase dintr-o groapă comună în timpul unei acțiuni de ucidere în masă. În tot timpul ocupației Claudia a locuit cu familia Pereplecinski și a fost considerată un membru al acesteia. Dosar 8303.

• POZDNIAKOVA EFROSINA; STAROSTINA ZINAIDA

În timpul războiului, Efrosinia Pozdniakova avea peste 40 de ani și locuia cu fiica sa de 12 ani, Zinaida (mai târziu, Starostina), la periferia orașului Râbnița. Ea avea câteva cunoștințe și prieteni printre deținuții din ghetou. Ea și fiica ei i-au ajutat pe evrei, procurându-le alimente. La începutul lunii martie 1944, când s-a decis exterminrea celor din ghetoul Râbnița, câteva dintre cunoștințele Efrosiniei au găsit adăpost temporar în podul casei ei. Timp de o lună întreagă, în timp ce fasciștii i-au jefuit și ucis pe evreii din Râbnița, Efrosinia și Zinaida Pozdnikova au ascuns și salvat zeci de evrei. Dosar 7558.

• SEREBRIANSKI ISAAK, SPARINOPTA SAMUIL, MAZUR IKIM

Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta și Ikim Mazur erau țărani moldoveni, locuitori ai satului Broșteni (Râbnița). În timpul războiului, cei trei i-au ajutat în diverse moduri, hrănindu-i și ascunzându-i pe rând, pe vecinii lor, frații Naum și Raisa Gomelfarb ai căror părinți fuseseră omorâți în septembrie 1941. Serebrianski a pregătit o ascunzătoare pentru Naum și sora lui, săpând o groapă sub staulul oilor. Samuil Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei, în spatele sobei, iar Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a adăpostit copiii într-un hambar. Dosar 7550.

• STAROSTIN EVGHENIA, ANNA, PAVEL

Anna Starostina locuia împreună cu mama ei Evghenia și fiul său, Pavel în Chișinău. La sfârșitul lunii iulie 1941 în ghetoul din Chișinău au fost internate și buna sa prietenă, Ida Binder împreună cu fiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna și fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine și mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagărele din Transnistria, Alla Binder s-a ascuns la familia Starostin. Anna și familia ei au, îngrijind-o cu devotament, ținând-o ascunsă de vecini. Dosar 6084.

• STRAȘNY MARIA,  IVAN, XENIA

Maria Strașnaya avea 60 de ani și locuia în satul Baliavinți, (Briceni), împreună cu nora sa Xenia și două nepoate. Înainte de război, băcănia din sat aparținea familiei Gurviț. După ce fasciștii au ocupat zona, Benyamin Gurviț, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Maria să-i adapostească pentru o vreme. Maria i-a ascuns în pod pe Benamin Gurviț, soția sa, Ita și copii Efim și Manya. Dosar 7347.

• ȚURCAN PETRU ȘI EVGENIA, SAVCIUK MAKAR ȘI AXENIA

Petru și Evgenia Țurcan locuiau în satul Bulăiești (Orhei). În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiască, Celnik, din orașul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Celnik a stat ascunsă iar la sfârșitul verii 1942, au trecut în casa lui Makar și Axeniya Savciuk, rude ale familiei Țurcan, care locuiau în același sat. Dosar 8190. 

Mai multe puteți afla din următoarele cărți:

• Bekker Mihail. EXEMPLE DE OMENIE. Istorii adevărate. – Chișinău: Pontos, 2004. – 212 p.
• DEMNITATE IN VREMURI DE RESTRISTE. –București: Hasefer, 2008. – 242 p.: il.
• Delpard R.  COPII EVREI ASCUNȘI. –București: Hasefer, 2001. -207 p.
• Lecca, Radu.         EU I-AM SALVAT PE EVREII DIN ROMANIA. – București: Roza Vînturilor, 1994. – 352 p.
• Mircu M. OAMENI DE OMENIE IN VREMURI DE NEOMENIE. – București: Hasefer, 1996. – 243 p.
• Залман Лейб. ПРАВЕДНИК — ОСНОВА МИРА. – Кишинев: Б.и., Б.г. –110 с.
• Левитас, Илья. ПРАВЕДНИКИ БАБЬЕГО ЯРА. – Киев: Еврейский совет Украины, 2001. – 256 с.: ил.
• Мадиевский С.А. ДРУГИЕ НЕМЦЫ : Сопротивление спасателей в третьем рейхе. – М.: Дом еврейской книги, 2006. – 111 с.: ил.
• СПАСЕНИЕ ЕВРЕЕВ В БОЛГАРИИ 1941 — 1944. – София: Септември, 1977. –174 c.