Isaac Asimov

31.01.2016 Блог  Нет комментариев

bigasimov

ISAAC ASIMOV

Viaţa e plăcută. Moartea e liniştită. Tranziţia este problematică.

Parfumul trandafirilor îşi are rădăcinile în noroi.

Cea mai incitantă frază care poate fi auzită în cercetarea ştiinţifică, cea care anunţă noi descoperiri, nu este «Evrika!», ci «Ce ciudat…»

Creaţioniştii par a sugera că o «teorie» este ceva ce ai inventat după o noapte de beţie.

Adevărata plăcere constă în descoperire, nu în cunoaştere.

Violenţa este ultimul refugiu al incompetenţei.

Deşi ştiinţa poate crea probleme, acestea nu vor fi rezolvate de ignoranţă.

Nu lăsaţi niciodată simţul moral să vă împiedice de la a face ceea ce este corect.

Pentru a lua decizii deştepte, trebuie să ţinem cont nu numai de lumea aşa cum este ea acum, ci şi de lumea aşa cum va fi ea în viitor.

1

Марк Волкомич

31.01.2016 Блог  Нет комментариев

 Рисунок

МАРК ВОЛКОМИЧ

Поэт

1917 — 1968

  

Город – источник 

Имя твоё означает «родник».

Как ты родился? Как ты возник?

В тихой долине речушки Быка

Тихо журчала струя родника.

 

Зноем дышала над ней синева.

Склоны холмов покрывала трава.

Тихо стекала к речушке вода.

Тихо спускались по склонам стада.

Вот и источник. Вот и загон.

Тёплая ночь опустилась на склон.

Стыла меж звёзд одиноко луна.

Звонко грустила свирель чабана.

Глянь. Появились на склонов холмов

Белые стены крестьянских домов.

Где вы живёте? Хутор ваш нов…

Там, где пробился к Быку кишинёв*.

И хуторок тот, где домиков пять,

Стал Кишинёвом народ называть.

 

Город родной мой, город – родник,

С детства душою к тебе я приник,

Сердце встревожила жизни струя,

Так и родилась песня моя.

г. Кишинёв, 1960 г.

1

Alexandru Robot

31.01.2016 Блог  Нет комментариев

Robot_Alexandru

ALEXANDRU ROBOT

Alter Rotman

15 ianuarie 1916 – 1941

Scriitor, poet, jurnalist, critic literar.

 

Zgomotele Chișinăului

Chișinăul are și el zgomotele lui. Trăsuri, care circulă fără cauciucuri la roți, căruțe, care traversează la mijitul zilei taman străzile principale, negustorii ambulanți, care strigă ”uhlea” sau ”haine vechi” – iată câteva zgomote, care trebuie plasate la ore mai comode. Mai adăugăm faptul că orașul nostru nu vrea să-și dezmintă reputația de pepenieră de talente muzicale, așa că dimineața, la prânz și seara, plozii familiei fac exasperante game. În calitatea noastră de chiriași amabili, de cetățeni lipsiți de orice agresivitate nu putem interveni nici ca să reglementăm claviaturile, nici ca să potolim furia, cu care negustorii ambulanți își țipă lămâile, hainele vechi, păpușoiul și cărbunii… Mai ales există cartiere condamnate la zgomot și tevatură. Ele sunt situate în jurul piețelor, lângă Sobor și pe lângă localuri de noapte cu ebrietăți vehemente. Să armonizăm toate aceste zgomote, să le fixăm orar și să le impunem o disciplină. Nu ne gândim – Doamne ferește – la interzicerea lor. N-avem ambiția să dispară semnele de viață ale orașului. Să lăsăm capitalei, înnebunită de gălăgia unanimă, visul liniștitor de catedrală. Noi nu suntem contra zgomotului. Dar trebuie să evităm zgomotele inutile și în special pe cele incomode. Să lăsăm orașul să ciripească, dar să-l împiedicăm să urle.

1937.

Robot, Alexandru. Zgomotele Chișinăului // Robot, Alexandru. Îmblânzitorul de cuvinte. – București: Litera internațional; Ch.: Litera, 2003. – p. 249 – 250.

1

Alexandru Robot, poetul singurătății

31.01.2016 Блог  Нет комментариев

Robot_Alexandru

Pămîntul nostru are harul poeziei.Și a născut talente chiar și în timpuri de oprimare socială. Pînă la 1940 a răsunat ca o ceteră glasul [poetului basarabean] Alexandru Robot în stihuri de o originalitate surprinzătoare. [Nu-l putem uita, cărțile lui] trebuie să vadă lumina tiparului.

George Meniuc.

 

 

Astăzi (cu regretată  întîrziere) îi aducem un omagiu celui care a fost ALXANDRU ROBOT (Alter Rotmann). 1916 — 1941

S-a născut la 15 ianuarie 1916 la București, într-o familie de meseriaşi. A colaborat la diferite ziare şi reviste («Cuvântul liber», «Reporter», «Azi», «Front literar», «Viaţa literară» ş.a.). Din 1935 se mută cu traiul la Chişinău. După instaurarea Puterii Sovietice în Basarabia, Alexandru Robot publică versuri, pe care intenţiona să le înmănuncheze într-o culegere. Îi aparţin plachetele de versuri «Apocalips terestru» (1932), «Somnul singurătăţii», (1936), numeroase articole de publicistică («Pajurile mizeriei chişinăuene», «Portretul unei periferii»), schiţe («Scene din viaţa de redacţie»), reportaje («Comratul, o vale a plângerii», «Cimitirul recoltelor de la Comrat»), eseuri, note de călătorie, recenzii la cărţi şi spectacole. În poezie Robot a evoluat de la versul ermetic la imaginea poetică realistă. La 8 iulie 1941, la începutul ofensivei Germaniei asupra Uniunii Sovietice, redacția ziarului Moldova Socialistă, unde lucra A. Robot esta evacuată la Tiraspol, mai apoi – la Odesa unde, împreună cu alți 3000 de soldați este îmbarcat pe un vapor care avea destinația spre Crimeea. Imediat după ieșirea în largul Mării Negre vaporul este scufundat de aviația germană. Astfel, la vîrsta de doar 25 de ani, se stinge din viață cel care a fost Alexandru Robot.

PRIVELIȘTE

S-a culcat o floare cu un fluture

Şi-am pătruns în zi ca-ntr-un năvod.

Lângă porţile cu mult norod,

Am uitat desagii să mi-i scutur.

Holde mari îşi freamătă păcatul.

Ştiu cum râmele au dat seminţi.

(Căile creşteau făgăduinţi

Şi-ntorceau pe după soare satul).

S-a crăpat nămeaza ca păstaia

Şi îşi coace-aripa zborul crud.

Răstigneşte inima bătaia,

Cu porumbul din poveste ud.

 

BASORELIEF

Spirala prăbuşeşte pe muchiile orei

Înfăţişări de sânge ucise lângă şerpi,

Un ibis putrezeşte în fluxul aurorei

Şi purpura vânează, cu marginile, cerbi.

 

Oglinzile sărează genunchii baiaderei

Şi trupul îşi jertfeşte mărgeanele în dinţi;

Matrozii o măsoară cu linia galerei

şi chinuie cucuta din flaute fierbinţi.

Vertebrele prinţesei încarcă obeliscul,

Şi alb îşi creşte sclava un umăr peste mâini.

Între corăbii sună ostroavele cu discul

Şi bufniţele lunii dărâmă-n ochi fântâni.

 

Învinge efigia cu suliţele tribul,

Şi trunchiurile cântă pe aripi de palmieri.

În piatră lâncezeşte papirusul şi scribul

Şi cucuta otrăvii frământă-n arcuri jderi.

 

MOARTE ÎN BASM

Pe-o scoarţă doarme coiful uitat de Făt-Frumos,

Pe trepte stau de veghe săgeţile şi arcul,

Un ornic socoteşte când a murit monarcul

Şi-un cuc închis în vreme din oră se dă jos.

Un cal care nechează a putrezit de somn —

O ia prin seară cerul câmpiei înainte,

Iar paznicul în mână cu chei sau oseminte

Închide în morminte şi umbra mea de domn.

 

ULTIMUL SFÎNT

Se roagă în grădină, desculţ printre legume

Şi ciufuleşte iarba săracă şi bătrână

Când duhul lui se plimbă cu un asin prin lume,

Ţăranii îi sărută sudoarea de pe mână.

 

Câteodată merge cu vacile la iarbă

Şi când îşi duce singur cămăşile la râu,

Intră în apă simplu şi gol, până la barbă;

Seara-n hambare doarme cu somnul peste grâu.

Despre Alexandru ROBOT vă puteți informa în biblioteca noastră:

Robot, Alexandru. Îmblânzitorul de cuvinte. –Chișinau: Litera, 2003. -416 p. -(Biblioteca școlarului).

Călinescu, George. Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent. București:  Minerva, 1986. – P. 902 – 903.

Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812-2010. – Chișinău: Prut Internațional, 2010. – P. 448-450.

Mica enciclopedie ilustrată a scriitorilor din Republica Moldova. – Busurești, Chișinău: Litera Imternațional, 2005. – P.495-504.

VENIȚI LA BIBLIOTECĂ ȘI SAVURAȚI DIN DELICIUL LECTURII!

0
Теги: ,

Nu vom uita! N-avem voie să uităm!

28.01.2016 Блог  Нет комментариев

12642887_750211131776331_5896256535192805914_nDacă am îndurat atîta suferinţă şi dacă vor mai exista încă evrei, cînd totul se va termina, atunci evreii, în loc să fie osîndiţi, vor fi daţi drept exemplu.

Anne Frank

La 27 ianuarie este marcată Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exIMG_0815terminare de la Auschwitz-Birkenau (Polonia) a fost eliberat de armata sovietică. Cu această ocazie toată lumea civilizată organizează activități de comemorare a celor șase milioane de victime vinovate de a se fi născut evrei: Londra, Moscova, Berlin, Ierusalim, București… Chișinău. Nu s-a eschivat de la marcarea acestei date nici biblioteca noastră. Membrii clubului Erudit, au perindat aduceri aminte despre acele vremuri de restriște; participanții la proiectul Calea ta spre succes au beneficiat de o prelegere Holocaust pe înțelesul copiilor; la Centrul  de Excelență în Construcții, biblioteca a mers cu lecția Reflecții despre Holocaust și o expoziție de documente. Am vorbit mult despre ororile războiului, despre inumanitatea fascismului, despre lagărele de concentrare și exterminare, despre ghetoul din Chișinău și Transnistria, despre „Drepții între popoare” –  12376200_750209785109799_6401973944153570977_ntitlu acordat martirilor și eroilor ne-evrei care, în vremea Holocaustului, în condiții vitrege, și-au riscat viața, familia și averea pentru a-și păstra omenia, ajutîndu-i și salvîndu-i pe evreii prigoniți. O altă temă, care nu a lăsat pe nimeni indiferent, este Holocaustul și copii – două noțiuni in12644960_924442100937025_4544891501282481013_ncompatibile. Dacă copiii de alte naționalități mai aveau șansa să se salveze de foamete, frig sau de represii, atunci copiii evrei nu aveau nici o șansă: eu erau sortiți pieirii de rînd cu maturii în gropi, șanțuri, camere de gaze. Dintre cele 6 milioane de victime, un milion şi jumătate au fost copii. Atît participanții la proiectul Calea ta spre succes, cît și tinerii de la colegiu au fost un public receptiv: s-au dat cu părerea, au comentat, au percepționat informația. În urma acestor întîlniri am ajuns la concluzia că acești copii nu vor permite nicicînd un nou Holocaust pe pămînt.

 

1
Теги: ,