Категория Блог

13.11.2016 Блог  Нет комментариев

sholom-alejhem

ШОЛОМ АЛЕЙХЕМ

Соломон Наумович Рабинович

1859 — 1916

Писатель, драматург.

  • А ведь ничего на свете нет хуже, чем когда ругаешь человека, с грязью его смешиваешь, а тот молчит. У вас желчь разливается, а тот сидит и усмехается!
  • Конец – пусть самый наилучший – это печальный аккорд. Начало, самое печальное начало, лучше самого радостного конца.
  • Каждая звезда – это душа человека. А куда идет душа, туда идет и человек. Вот почему нам представляется, будто звезды падают.
  • На то она и жена, чтоб в гроб вгонять.
  • Разум и раскаяние — обе эти вещи всегда приходят слишком поздно. Такова участь всякой женщины, влюбленной до безумия: знай вытирай слезы да помалкивай…
  • Нет на свете раны, которая бы не залечилась, и нет горя, которое не было бы забыто.
  • Не тот богатырь, кто побеждает другого, а тот, кто в тяжелой внутренней борьбе в состоянии побороть самого себя.
  • Вот станем старше на несколько часов — тогда поумнеем.
  • Не зря моя мама говорит: «Кто сам не догадается, того в бок толкают».
  • Есть комики, думающие, что они хорошие трагики, и есть трагики, считающие себя великолепными комиками. И ничего — все сходит с рук.
  • «Не по своей воле жив человек», — нам не дано взять свою судьбу в руки, а попробуй-ка взять, по рукам получишь!
  • У вас, может быть, новые домашние туфли, а у меня старые, похожие, извините за выражение, на блин. Но у моих туфель есть одно достоинство, которого нет у ваших, — они мои…
  • Однако «и жизнь и смерть от языка зависят», то есть, если бог захочет наказать человека, — он его и разума лишит.
0

Karl Marx

13.11.2016 Блог  Нет комментариев

скачанные файлы (1)

KARL  MARX

1818 — 1883

Filozof, istoric, economist, sociolog, jurnalist.

 

  • Fiecare naţiune poate şi trebuie să înveţe de la altele.
  • Timpul este o întindere pentru dezvoltarea aptitudinilor.
  • Cât de deşartă şi de inutilă este viaţa, şi totuşi cât de mult o dorim!
  • Imaginaţia este un mare dar, prin contribuţia sa la dezvoltarea omenirii.
  • Dezvoltarea liberă a fiecăruia e condiţia pentru o dezvoltare liberă a tuturor.
  • Evul Mediu este perioada animală a istoriei omenirii, el este zoologia acesteia.
  • Pasiunea este o putere esenţial omenească ce tinde cu vigoare către obiectul său.
  • În deşertăciunea lumii, prietenia e singurul lucru care e important în viaţa personală.
  • Fiecare om, în care există un talent trebuie să aibă posibilitatea să se dezvolte neîmpiedicat.
  • Dreptul reprezintă voinţa clasei dominante ridicată la rangul de lege.
  • Iubirea adevărată se manifestă prin discreţie, modestie, chiar şi prin timiditatea celui îndrăgostit faţă de idolul său, şi nu într-o afişare explicită a pasiunii şi familiarităţii premature.
  • Dacă iubeşti fără reciprocitate, cu alte cuvinte, dacă dragostea ta nu naşte o dragoste împărtăşită, dacă viaţa ta de om iubitor nu te face pe tine însuţi iubit, atunci dragostea ta este lipsită de putere şi este o nefericire.
  • După cum omul învaţă să scrie şi să citească, trebuie să aibă şi dreptul să scrie şi să citească.
  • Tot ce există merită să fie distrus.
0

Cartea Raiului

07.11.2016 Блог  Нет комментариев

mangherCARTEA RAIULUI e o carte scrisă de Itic Mangher şi publicată în 1939.

Versiunea în limba română pe care am lecturat-o a apărut în anul 1978 la editura Kriterion în traducerea lui Iosif Andronic (originalul e în limba idiş) sub titlul complet de ” Cartea Raiului neasemuita descriere a vietii lui Șmul Abe Abervo”.

Cartea am imprumutat-o de la biblioteca Safran situata pe strada Negustori din Bucuresti deschisa tuturor zilnic 8-15 .

Cartea e o poveste despre Rai, de unde un copil se naste pe pamant si in urma unui bine ticluit siretlic nu uita cum era in Rai asa ca le povesteste deindata parintilor si mai marilor satului cele mai de seama evenimente din viata sa ingereasca. Autorul se identifica cu eroul romanului fiind si el prea des pus in situatia de a-si abandona caminul in cautarea unui destin mai bun.

Itic Mangher s-a nascut in Cernauti in 1901 pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. In prejma razboiului se muta in Iasi, in 1921 se muta in Bucuresti iar in 1927 pleaca in Polonia la Varsovia unde cunoaste cea mai imbelsugata perioada de creatie. In 1938 pleaca la Paris de unde ajunge in Anglia si traieste 11 ani neimpliniti. In 1958 pleca in Israel unde isi gaseste sfarsitul in 1969. Baladele sale scrise in idis sunt pline de farmec si intelesuri cu o gama variata de teme de la suferinta pana la trairile comune ale societatii evreiesti.

Viata lui Mangher a facut subiectul unui documentar realizat de Radu Gabrea si numit “Itzik Manger”.

Raiul descris e un rai pamantean cu saraci si bogati, cu dezamagiri si sperante avand drept vecini un rai crestin si un altul musulman. Eroul romanului are ocazia de a face o plina de evenimente drumetie in raiul crestin iar din raiul musulman o trupa de iluzionisti turci face o vizita in raiul evreiesc chiar inainte de a se petrece exilarea pe pamanat a eroului nostru Șmul Abe.

Raiul e descris asadar drept un pamant oarecare, un colt din pamantul nostru necajit care zilnic ne sileste sa ne gandim la rai.

in prefata publicata in ianuarie 1939 Mangher scria “in aceasta carte de o voioasa deznadejde, in acest ras-plans se afla mai multe din cele mai intime clipe traite: multe din propria-mi viata, suferinta si iubire.

Cititorul ramane fermecat de o carte unica si mai multe regrete: de a nu putea savura cartea in forma ei initiala in limba idis si de a nu putea accesa in limba romana prea multe din scrierile consacrate in limba idis.

Dau mai jos un mic fragment:

La o adunare a îngerilor, s-a ajuns așa departe încât îngerul Ioine Toib a prezentat propunerea să se ceară Stăpânitorului Lumii să limiteze drepturile sfinților și să fixeze o anumită cotă de intrare a lor în Rai. Mai toți îngerii au aplaudat această propunere. Aproape sigur că ar fi întrunit majoritatea. Da’ sfinții au avut noroc. Întru apărarea lor s-a ridicat, în ultima clipă, un înger cu păr gălbui, cam mistic pe numele lui Reziel. El s-a ridicat și a ținut o cuvântare. Din ce-a vorbit nimeni nu a înțeles nimic. Îndeobște, e greu de înțeles ceva din vorbirile acestui înger. Dar totuși un lucru a reieșit din luarea sa de cuvânt- anume ca el le ținea partea sfinților, că e împotriva propunerii făcute de îngerul Ioine Toib Poise Isruel- trădător al lui Israel – și Haman. Se iscă zarvă. Îngerul Reziel se bucura de prestigiu în Rai. Tocmai pentru că nu se întelege nimic din vorbirile lui, mulți presupun că, vedeți dumneavoastră, cine știe ce întelepciune ‘naltă zace în ele.

si bonus una din cele mai cunoscute poeme ale sale: transliterarea si traducerea in engleza

Afn veg shteyt a boym, / On the road stands a tree,

Shteyt er ayngeboygn, / It stands bent over,

Ale feygl funem boym / All the birds of the tree

Zaynen zikh tsefloygn. / Have dispersed.

Dray keyn mizrekh, dray keyn mayrev, / Three toward the east, three toward the west,

Un der resht keyn dorem, / And the rest toward the south,

Un dem boym gelozt aleyn / And have left the tree alone

Hefker far dem shturem. / Unlooked-after before the storm.

Zog ikh tsu der mamen, “her, / I say to my mother, “Listen,

Zolst mir nor nit shtern, / Don’t interfere with me,

Vel ikh, mame, eyns un tsvey / Mother, I will in no time

Bald a foygl vern. / Soon become a bird.

Ikh vel zitsn afn boym / I will sit on the tree

Un vel im farvign / And will put him to sleep

Ibern vinter mit a treyst, / Over the winter with consolation,

Mit a sheynem nign.” / With a beautiful melody.”

(refrain)

Zogt di mame, “nite, kind,” / Says the mother, “No, child,”

Un zi veynt mit trern, / And she cries with tears,

“Vest kholile afn boym / “On the tree, God forbid, you will

Mir farfroyrn vern.” / Freeze to death on me.”

Zog ikh, “mame, s’iz a shod / Says I, “Mother, (your tears) are a waste of

Dayne sheyne oygn, / Your beautiful eyes,

Un eyder vos un eyder ven, / Before you know it,

Bin ikh mir a foygl.” / I will become a bird.”

Veynt di mame, “Itsik, kroyn, / Cries the mother, “Itsik, my crown,

Ze, um gotes viln, / For God’s sake,

Nem zikh mit a shalikl, / Take with you a scarf,

Kenst zikh nokh farkiln. / You can catch cold.

Di kaloshn tu zikh on, / Put on your galoshes,

S’geyt a sharfer vinter, / It is a bitter winter,

Un di kutshme nem oykh mit, / And also take the fur hat,

Vey iz mir un vind mir.” / Woe is me, woe is me.”

(refrain)

“Un dos vinter-laybl nem / “And your winter undershirt

Tu es on, du shoyte, / Put on, you blockhead,

Oyb du vilst nit zayn keyn gast / If you do not want to be a guest

Tsvishn ale toyte.” / Among the dead.”

Kh’heyb di fligl, s’iz mir shver, / I lift up my wings, it’s hard for me,

Tsu fil, tsu fil zakhn / In too many, too many things

Hot di mame ongeton / Has my mother dressed

Ir feygele, dem shvakhn. / Her little bird, the weak one.

Kuk ikh troyerik mir arayn / I gaze sadly into

In mayn mames oygn, / My mother’s eyes,

S’hot ir libshaft nit gelozt / Her love has not let me

Vern mir a foygl. / Become a bird.

Afn veg shteyt a boym, / On the road stands a tree,

Shteyt er ayngeboygn, / It stands bent over,

Ale feygl funem boym / All the birds of the tree

Zaynen zikh tsefloygn. / Have dispersed.

Sursa: Davidlev’s Weblog. – BLOGUL UNEI VIETI NOI

15

Еврейская мудрость

06.11.2016 Блог  Нет комментариев

t1

  • Когда шофер верит в бессмертие, то жизнь пассажира в опасности.
  • Женщина — как сельская шапка: кто ее наденет, тому она и в пору.
  • Зачем тебе шпоры, если нет коня?
  • Издали все люди неплохие;
  • Излечение от тяжелой болезни добавляет пуд здоровья.
  • Иногда жена как собака в доме.
  • Когда верят лжецу? Когда он сам говорит, что врёт.
  • Двое дерутся — третьему благо.
  • Когда не додумывают головой, докладывают из кармана.
  • Когда один слепой ведет другого, оба падают в яму.
  • Кто ленив — тому нечего кушать.
  • Кто хочет — тот может.
  • Лекарство ищи в миске.
  • Лжец не верит никому.
  • Много песнопений – мало лапши.
0

Albert Einstein

06.11.2016 Блог  Нет комментариев

Albert Einstein in 1946. Portrait by photographer Fred Stein (1909-1967) who emigrated 1933 from Nazi Germany to France and finally to the USA.

ALBERT

E I N S T E I N

1879 –  1955

Fizician

  • N-ar trebui ca descoperirea reacţiei nucleare în lanţ să provoace distrugerea omenirii, aşa cum nici descoperirea chibriturilor n-a făcut-o.
  • Nu mă gândesc niciodată la viitor, el vine destul de repede.
  • Idealurile care mi-au luminat calea şi mi-au redat din timp în timp curajul de a înfrunta viaţa cu bucurie, au fost: bunătatea, frumuseţea şi adevărul.
  • Fericiţi cei care visează, cei care au idei frumoase, cei tandri, fericiţi cei care rămân copiii sufletului. Fericiţi cei pe care teama nu îi face să renunţe la iubire.
  • Caracterul este destinul.
  • Pasiunile politice, oriunde ar fi stârnite, cer victimele lor.
  • Mintea intuitivă este un dar divin, iar mintea raţională este servitorul fidel al acesteia. Noi am creat o societate care onorează servitorul şi a uitat darul.
  • Trebuie să înveţi regulile jocului, iar apoi trebuie să joci mai bine decât oricine altcineva.
  • Relativitatea se aplică la fizică, nu la etică.
  • Toată ştiinţa nu-i decât rafinarea gândirii de zi cu zi.
  • Dacă oamenii sunt buni doar pentru că se tem de o pedeapsă şi speră într-o răsplată, atunci suntem, într-adevăr, o adunătură jalnică.
  • Dacă nu poţi explica ceva unui copil de şase ani, atunci nici tu nu ai înţeles.
  • A devenit cumplit de evident că tehnologia ne-a depăşit umanitatea.
  • N-ar trebui ca descoperirea reacţiei nucleare în lanţ să provoace distrugerea omenirii, aşa cum nici descoperirea chibriturilor n-a făcut-o.
  • Idealurile care mi-au luminat calea şi mi-au redat din timp în timp curajul de a înfrunta viaţa cu bucurie, au fost: bunătatea, frumuseţea şi adevărul.
0