Cartea Raiului

07.11.2016 Блог  Нет комментариев

mangherCARTEA RAIULUI e o carte scrisă de Itic Mangher şi publicată în 1939.

Versiunea în limba română pe care am lecturat-o a apărut în anul 1978 la editura Kriterion în traducerea lui Iosif Andronic (originalul e în limba idiş) sub titlul complet de ” Cartea Raiului neasemuita descriere a vietii lui Șmul Abe Abervo”.

Cartea am imprumutat-o de la biblioteca Safran situata pe strada Negustori din Bucuresti deschisa tuturor zilnic 8-15 .

Cartea e o poveste despre Rai, de unde un copil se naste pe pamant si in urma unui bine ticluit siretlic nu uita cum era in Rai asa ca le povesteste deindata parintilor si mai marilor satului cele mai de seama evenimente din viata sa ingereasca. Autorul se identifica cu eroul romanului fiind si el prea des pus in situatia de a-si abandona caminul in cautarea unui destin mai bun.

Itic Mangher s-a nascut in Cernauti in 1901 pe atunci in Imperiul Austro-Ungar. In prejma razboiului se muta in Iasi, in 1921 se muta in Bucuresti iar in 1927 pleaca in Polonia la Varsovia unde cunoaste cea mai imbelsugata perioada de creatie. In 1938 pleaca la Paris de unde ajunge in Anglia si traieste 11 ani neimpliniti. In 1958 pleca in Israel unde isi gaseste sfarsitul in 1969. Baladele sale scrise in idis sunt pline de farmec si intelesuri cu o gama variata de teme de la suferinta pana la trairile comune ale societatii evreiesti.

Viata lui Mangher a facut subiectul unui documentar realizat de Radu Gabrea si numit “Itzik Manger”.

Raiul descris e un rai pamantean cu saraci si bogati, cu dezamagiri si sperante avand drept vecini un rai crestin si un altul musulman. Eroul romanului are ocazia de a face o plina de evenimente drumetie in raiul crestin iar din raiul musulman o trupa de iluzionisti turci face o vizita in raiul evreiesc chiar inainte de a se petrece exilarea pe pamanat a eroului nostru Șmul Abe.

Raiul e descris asadar drept un pamant oarecare, un colt din pamantul nostru necajit care zilnic ne sileste sa ne gandim la rai.

in prefata publicata in ianuarie 1939 Mangher scria “in aceasta carte de o voioasa deznadejde, in acest ras-plans se afla mai multe din cele mai intime clipe traite: multe din propria-mi viata, suferinta si iubire.

Cititorul ramane fermecat de o carte unica si mai multe regrete: de a nu putea savura cartea in forma ei initiala in limba idis si de a nu putea accesa in limba romana prea multe din scrierile consacrate in limba idis.

Dau mai jos un mic fragment:

La o adunare a îngerilor, s-a ajuns așa departe încât îngerul Ioine Toib a prezentat propunerea să se ceară Stăpânitorului Lumii să limiteze drepturile sfinților și să fixeze o anumită cotă de intrare a lor în Rai. Mai toți îngerii au aplaudat această propunere. Aproape sigur că ar fi întrunit majoritatea. Da’ sfinții au avut noroc. Întru apărarea lor s-a ridicat, în ultima clipă, un înger cu păr gălbui, cam mistic pe numele lui Reziel. El s-a ridicat și a ținut o cuvântare. Din ce-a vorbit nimeni nu a înțeles nimic. Îndeobște, e greu de înțeles ceva din vorbirile acestui înger. Dar totuși un lucru a reieșit din luarea sa de cuvânt- anume ca el le ținea partea sfinților, că e împotriva propunerii făcute de îngerul Ioine Toib Poise Isruel- trădător al lui Israel – și Haman. Se iscă zarvă. Îngerul Reziel se bucura de prestigiu în Rai. Tocmai pentru că nu se întelege nimic din vorbirile lui, mulți presupun că, vedeți dumneavoastră, cine știe ce întelepciune ‘naltă zace în ele.

si bonus una din cele mai cunoscute poeme ale sale: transliterarea si traducerea in engleza

Afn veg shteyt a boym, / On the road stands a tree,

Shteyt er ayngeboygn, / It stands bent over,

Ale feygl funem boym / All the birds of the tree

Zaynen zikh tsefloygn. / Have dispersed.

Dray keyn mizrekh, dray keyn mayrev, / Three toward the east, three toward the west,

Un der resht keyn dorem, / And the rest toward the south,

Un dem boym gelozt aleyn / And have left the tree alone

Hefker far dem shturem. / Unlooked-after before the storm.

Zog ikh tsu der mamen, “her, / I say to my mother, “Listen,

Zolst mir nor nit shtern, / Don’t interfere with me,

Vel ikh, mame, eyns un tsvey / Mother, I will in no time

Bald a foygl vern. / Soon become a bird.

Ikh vel zitsn afn boym / I will sit on the tree

Un vel im farvign / And will put him to sleep

Ibern vinter mit a treyst, / Over the winter with consolation,

Mit a sheynem nign.” / With a beautiful melody.”

(refrain)

Zogt di mame, “nite, kind,” / Says the mother, “No, child,”

Un zi veynt mit trern, / And she cries with tears,

“Vest kholile afn boym / “On the tree, God forbid, you will

Mir farfroyrn vern.” / Freeze to death on me.”

Zog ikh, “mame, s’iz a shod / Says I, “Mother, (your tears) are a waste of

Dayne sheyne oygn, / Your beautiful eyes,

Un eyder vos un eyder ven, / Before you know it,

Bin ikh mir a foygl.” / I will become a bird.”

Veynt di mame, “Itsik, kroyn, / Cries the mother, “Itsik, my crown,

Ze, um gotes viln, / For God’s sake,

Nem zikh mit a shalikl, / Take with you a scarf,

Kenst zikh nokh farkiln. / You can catch cold.

Di kaloshn tu zikh on, / Put on your galoshes,

S’geyt a sharfer vinter, / It is a bitter winter,

Un di kutshme nem oykh mit, / And also take the fur hat,

Vey iz mir un vind mir.” / Woe is me, woe is me.”

(refrain)

“Un dos vinter-laybl nem / “And your winter undershirt

Tu es on, du shoyte, / Put on, you blockhead,

Oyb du vilst nit zayn keyn gast / If you do not want to be a guest

Tsvishn ale toyte.” / Among the dead.”

Kh’heyb di fligl, s’iz mir shver, / I lift up my wings, it’s hard for me,

Tsu fil, tsu fil zakhn / In too many, too many things

Hot di mame ongeton / Has my mother dressed

Ir feygele, dem shvakhn. / Her little bird, the weak one.

Kuk ikh troyerik mir arayn / I gaze sadly into

In mayn mames oygn, / My mother’s eyes,

S’hot ir libshaft nit gelozt / Her love has not let me

Vern mir a foygl. / Become a bird.

Afn veg shteyt a boym, / On the road stands a tree,

Shteyt er ayngeboygn, / It stands bent over,

Ale feygl funem boym / All the birds of the tree

Zaynen zikh tsefloygn. / Have dispersed.

Sursa: Davidlev’s Weblog. – BLOGUL UNEI VIETI NOI

15

Похожие записи

Ответить

Вы можете добавить теги и атрибуты: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>