IȚIC MANGHER: 30 mai 1901, Cernăuți — 21 februarie 1969, Israel. Poet și dramaturg evreu de limbă idiș. Ițic Mangher este patronul spiritual al bibliotecii evreiești din Chișinău.

………………………………………………………………………………………………………………………..

“Itzik Manger – Regele Poeziei Idiş- 110 ani de la naşterea poetului”, la Biblioteca Bucovinei din Suceava (29 mai, 2011)

Itzik Manger ( 30 mai 1901, Cernăuți, Bucovina – 21 februarie, Gedera, Israel) a fost o personalitate originală plecată cândva din Bucovina și construind un destin de notorietate mondială. Cunoscut ca un important autor de limbă idiș și un renumit interpret, un autoproclamat bard de muzică folk care a creat și performat cu succes în Bucovina, România, Polonia, Franța, Anglia și, în cele din urmă, în Israel, Itzik Manger a cucerit lumea.

Adolescentul – și apoi tânărul – este marcat de tranziția de la cultura tradițională germană (asimilată prin educația primită în copilăria imperială) la teatrul, poezia și muzica în idiș. Debutează în 1921 în revista română-idiș Kultur, iar prima sa carte apare tot în România, sub titlul Shtern Oyfn Dakh (“Stele pe acoperiș” 1929), fiind dominată stilistic de căutarea unei identități auctoriale veritabile, la intersecția dintre simplitatea frazării – specifică literaturii populare – și tehnicile elaborate ce definesc cultura înaltă.

Începând cu 1929, Itzik Manger pleacă în exil, mai înâi la Varșovia, continuând să-și dezvolte literar temele preferate, în poeme ce vorbesc despre durerea de a trăi în lumi marcate de segregare asupra cărora scriitorul proiectează deopotrivă empatia, serenitatea și compasiunea față de suferința umană universală. Etica bunei conviețuiri și a dialogului intercultural – virtuți specifice vieții din ștetl-urle Estului Europei – adaugă proeminențe iluministe neașteptate mărcilor estetice tradiționale ale simbolisticii iudaice laice și religioase, la care Itzik Manger recurge ca la niște tușe pointilliste ce portretizează și ipostaziază psihologii, naturi umane neașteptate, sentimente, elanuri existențiale, toate desenate pe canavaua plină de forță, rafinament și ironie a literaturii resimțită ca stil de viață. Remarcabile sunt contribuțiile sale la dezvoltarea și promovarea teatrului idiș, pe ramura viguroasă a respectabilului Abraham Goldfaden, care i-a fost model.

În calitatea sa de părinte al teatrului modern evreiesc, Goldfaden (numit de exegeți și Prințul fermecat care a readus la viață letargica lume culturală evreiească românească) înființase în România în 1876 prima trupă de teatru idiș din lume și, de asemenea, tot lui i se datorează prima reprezentație teatrală evreiască din Statele Unite ale Americii, derulată integral în ivrit și idiș. În onoarea acestui mare model al lui Manger care a revoluționat teatrul mondial, în zilele noastre are loc periodic la Iași celebrul festival Avram Goldfaden.

Contactul lui Itzik Manger cu acest Prinț al teatrului total care a fost Goldfaden – ce utiliza în premieră în lume în reprezentațiile devenite celebre proza și versul, pantomima și dansul, momentele acrobatice și jongleriile sau chiar spiritismul – a lăsat amprente puternice asupra creației, expresiei și stilului său.

În 1961, unele din textele poetice ale lui Itzik Manger au fost selectate și incluse în Antologia UNESCO a Poeziei Lumii. Drumul către universalitate al acestui mare creator a început acum 110 ani în Cernăuțiul tuturor posibilităților, în Bucovina unei europenități și a unei modernizări îndelung amânate, dar niciodată pierdute de către puternicele conștiințe artistice care au dus-o departe, în lumea liberă.