MAX BLECHER

1909 — 1938

Romancier

• Clipele vieţii noastre au însemnătatea cenuşii care se cerne.
• Îmi place de asemenea să cred că în lumea somnului, există cel puţin o plachetă de versuri semnată de mine pe care oamenii adormiţi o citesc în coşmar.
• Inspiraţia este şi ea o manifestare a inconştientului. Creaţia poetică nu e decât opera acestui inconştient veşnic în activitate.
• Scara prostiei trece prin toate capetele; privirile o coboară.
• Dacă am fi perfect logici, ar trebui să adormim îndată ce ne-am trezit.
• Întotdeauna, îndată ce vreau să delimitez terenul visului şi să-l diferenţiez de acel al realităţii, mă încurc şi trebuie să renunţ.
• În timpul care «nu s-a scurs încă», zac toate întâmplările, toate sentimentele, toate gândurile, toate visele care n-au avut loc încă şi din care generaţii şi generaţii de oameni îşi vor scoate partea necesară de realitate, vis şi nebunie.
• Pentru oricine în lume, vorbesc, scriu sau mă port cu sentimentul interior al unei profunde indiferenţe.
• Util sau inutil poemul este pentru poet în aceeaşi măsură în care viaţa lui întreagă este utilă sau inutilă. Gratuitatea atitudinii.